Apărare. „Cea mai bună apărare împotriva unei iubiri este să-ţi repeţi până la bourrage că această pasiune e o nerozie, că nu merită atâta pentru ea etc. Dar tendinţa unei iubiri e tocmai aceea de-a ne da iluzia că e vorba despre un mare eveniment, iar frumuseţea ei constă tocmai în permanenta impresie că s-a întîmplat cu noi ceva nemaipomenit, ceva nemaiauzit.” (Cesare Pavese)
Dans. Azi-noapte m-am îmbătat atât de tare încât, atunci când am traversat barul să mai iau ceva de băut, m-am trezit că am câştigat concursul de dans.
Eunuci. „Există oameni care au o bibliotecă aşa cum eunucii au un harem.” (V. Hugo)
Flagrant. „Natura termenului e arzătoare, întrucît derivă din latinescul flagrare = a arde.” (Gheorghe Grigurcu)
Gentleman. La gară doi bărbaţi îşi iau rămas bun: – Mulţumesc pentru tot! Soţia ta este bestială în pat! După ce porneşte trenul, un călător care auzise îl întreabă: – Chiar aţi vorbit serios mai înainte? – A, da’ de unde. Soţia lui este de-a dreptul mediocră, dar n-am vrut să-l supăr.
Hrană. Alimentaţia şi somnul sunt două elemente cheie pentru sănătatea noastră. Şi când afli că alimentaţia ucide anual 14 milioane de oameni, te gândeşti serios cât de sănătoasă este mâncarea cu care te hrăneşti în fiecare zi. „Alimentaţia răspunde de 14 milioane de morţi în lume, anual. Alcoolul şi fumatul împreună fac 12 milioane de morţi” menţionează profesorul Nicolae Hâncu.
Impostură (nesimţită). Chiar nu crezusem că în 2016 se mai pot posta pe Facebook asemenea jalnice scuze. „În 2000 am scris o lucrare de doctorat, respectând toate normele academice şi legale în vigoare la momentul respectiv. Nici îndrumătorul meu de doctorat, nici comisia care a decis acordarea titlului, nici Universitatea Bucureşti, nimeni nu a avut ceva de obiectat la lucrarea respectivă. Repet, este vorba de anul 2000, când nu eram în politică, nu eram nici ministru, nici membru de partid, nici prefect şi nici nu mă gândeam că voi urma un astfel de drum. Astăzi, la mai bine de 15 ani de când am susţinut teza de doctorat, CNATDCU spune că aş fi plagiat în lucrarea respectivă. Nu ştiu dacă cei care au luat această decizie au verificat cu atenţie care erau normele în vigoare acum 15 ani. La fel, nu ştiu dacă lucrarea a fost evaluată după normele şi standardele de acum (diferite de cele din 2000) sau după standardele de atunci, pe care le-am respectat. Ştiu însă că, anul trecut, Consiliului Naţional de Etică a spus în mod oficial că «suspiciunile de plagiat nu se confirmă» în cazul meu. Avem aşadar o instituţie care mi-a acordat titlul, o structură abilitată legal care a constatat că lucrarea nu a fost un plagiat şi, astăzi, o comisie care spune cu totul altceva. Vi se pare normal? Nici mie. Tocmai din acest motiv, voi cere Comisiei, Ministerului şi tuturor instituţiilor care pot lămuri această situaţie să clarifice contradicţia. În acest sens, voi utiliza toate mijloacele legale pe care le am la dispoziţie ca cetăţean. Prin urmare, voi contesta decizia CNATDCU şi, dacă decizia va rămâne aceeaşi, voi cere Justiţiei să facă lumină şi sunt convins că instanţa îmi va da dreptate” a scris Gabriel Oprea, pe Facebook. Concluzie: încă un porc!
Minciună (obligatorie, salvatoare). „Voi şi minţi, dacă va fi nevoie. Nu cu minciuna liberă a jocului cu care mint şi proorocii, ci cu cea silită a iepurelui când e obligat să-şi ascundă urechile, să fie cenuşiu în timpul verii şi alb în vreme de iarnă. Ce poţi face când după fiecare copac se ascunde un vînător cu puşca în mînă?!” (Leonid Andreev).
Preţuri. Sexul este preţul pe care femeile îl plătesc pentru căsnicie. Căsnicia este preţul pe care bărbaţii îl plătesc pentru sex.
Promo. Fără a lua în serios o anecdotă amuzantă publicată într-un număr recent al unui ziar din New York, mulţi lideri ai unor mişcări şi industrii din lumea modernă vor fi înclinaţi să fie de acord cu protagonistul reclamei despre care este vorba. Potrivit anecdotei, un om a încercat să-i dovedească altuia că locul cuiva în istorie nu e asigurat de ce a făcut, ci de cum a fost promovat acest lucru. I-a dat multe exemple, pentru a dovedi că ei sunt amintiţi nu pentru ce au făcut, ci pentru că au avut consilieri în relaţii publice foarte buni. – Foarte bine, îl aprobă prietenul, dar dă-mi exemplul cuiva care a făcut ceva măreţ şi a fost uitat. – Îl ştii, desigur, pe Paul Revere, zise el. Spune-mi numele celorlalţi doi camarazi care au alergat în acea noapte pentru a da de veste că vin britanicii. – N-am auzit niciodată de ei, veni răspunsul. – Au fost trei oameni care aşteptau să fie tras semnalul din turla bisericii Old North, spuse el. Fiecare era călare şi pregătit, aşa cum l-a descris Longfellow pe Paul Revere. Toţi au plecat la semnal şi au mers pentru a-i trezi pe fermieri. După aceea, unul dintre ei a devenit ofiţer în armata lui Washington, altul, guvernatorul unuia dintre state. Nici măcar unul din 20.000 de americani nu a auzit însă vreodată numele celorlalţi doi, dar cu greu găseşti pe cineva în America care să nu ştie totul despre Paul Revere. Cine a făcut istorie, Revere sau Longfellow? (E.L. Bernays, „Cristalizarea opiniei publice”)
Şosete. Gheorghe Florescu, autorul cărţii „Confesiunile unui cafegiu”, vorbeşte – conform Adevărul.ro – şi despre viaţa lui Gigi Becali din anii comunismului: „Gigi Becali a a avut o mare iubire, care a durat cinci ani, cu nepoţica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Mândra Camilia, fata Licăi Gheorghiu. Gigi Becali s-a îndrăgostit de ea. S-a întâmplat un fenomen foarte ciudat. Gigi Becali este un om foarte ruşinos. După spusele sale personale, el niciodată nu face sex cu lumină, el stinge întotdeauna lumina, inclusiv cu soţia lui. În acei cinci ani, a fost un contact. Gigi venea de pe câmp încălţat cu ciorapii de lână, daţi de măicuţa sa, şi nu şi-a mai dat şosetele jos în pat!”.
Comentarii