Amiază culturală bucovineană la Iaşi: „Remember Eugen Drăguţescu”

Expoziţia din 23 noiembrie 2018 de la Galeria de Artă a Municipiului Iaşi (Eugen Drăguţescu – accente grafice umaniste), precum şi simpozionul de a doua zi de la Muzeul Municipal Iaşi (Eugen Drăguţescu – omul şi artistul în grafică şi în scrisori) au suscitat un viu interes, confirmat de participarea numeroasă a unui public avizat. În cuvântul de deschidere, preşedintele filialei ieşene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, dr. Vasile Diacon, a apreciat excelenta colaborare şi sprijinul Primăriei Municipale Iaşi în pregătirea acestor manifestări, menite să readucă în actualitate personalitatea lui Eugen Drăguţescu (19.05.1914-30.03.1993): „Născut la Iaşi, cu rădăcini în Bucovina, format iniţial la şcoala plastică românească în Bucureşti, consacrat la Roma, cu o reputaţie mondială de pictor şi grafician, Eugen Drăguţescu nu s-a bucurat pe deplin de o recunoaştere bine-meritată în ţara natală. După lansarea cărţii prof. Victor Iosif (Eugen Drăguţescu, omul şi artistul în scrisori, Muzeul Literaturii Române, 2018) la Bucureşti, Iaşi şi Vicovu de Jos, după mai multe expoziţii comemorative (Rădăuţi, Bucureşti, Roma), se poate spune că acest mare grafician umanist, prieten cu Ungaretti, cu Brâncuşi, Mircea Eliade şi cu alte ilustre personalităţi ale veacului său, se reîntoarce acasă”.

Curatorul expoziţiei (23.11.-7.12. 2018), pictorul Eugen Mircea, a prezentat felul cum au fost aranjate cele 59 desene din colecţia familiei Dimitrie Ţopa, pentru a răspunde titlului generic şi a realiza, conceptual, o imagine complexă despre arta graficianului. Dl Mihai Pricop, care s-a preocupat din partea Primăriei Municipiului Iaşi de organizarea celor două activităţi culturale, a reiterat importanţa pe care o acordă municipalitatea ieşeană condusă de primarul Mihai Chirica pentru recuperarea memoriei artistice a fiilor Iaşului, ale căror lucrări trebuie să se regăsească în muzeele noastre: „Prezenţa oaspeţilor din Italia (Gaetano Mongelli, profesor de Istoria Artei la Universitatea „Aldo Moro” din Bari; pictorul Tudor Drăguţescu, fiul graficianului, cu familia), care au răspuns invitaţiei Primăriei Municipiului Iaşi, este binevenită pentru înţelegerea şi promovarea mesajului umanist în cadrul relaţiilor culturale româno-italiene”.

Un moment semnificativ în economia vernisajului l-a constituit decernarea „Diplomei de Cetăţean de Onoare” – post-mortem – pentru Eugen Drăguţescu, de către primarul comunei Vicovu de Jos, Vasile Ţugui, purtând eşarfa tricoloră: „Mă simt onorat şi mulţumit că astăzi ducem la bun sfârşit un demers început cu jumătate de veac în urmă. Mă refer aici la iniţiativa regretatului profesor Ovidiu Ţopa care, într-o scrisoare adresată preotului Ilie Popescu din Rădăuţi, în 1968, spunea: Uite acum ce se cuvine să se facă, după mine, în judeţul vostru în cinstea lui – cetăţean de onoare la Vicovu de Jos. Acest lucru se împlineşte astăzi, ca o recunoaştere binevenită din partea comunităţii locale”. Profesoara Pompilia Ţugui, directoarea Şcolii „Ioan Vicoveanu” din Vicovu de Jos, a confirmat preocuparea pentru cinstirea memoriei lui Eugen Drăguţescu, alături de alte personalităţi locale: „Oaspeţii din Italia care participă la acest eveniment au putut vedea, în timpul vizitei din luna iunie, că în şcoală există o expoziţie permanentă cu reproduceri ale lucrărilor artistului. Atunci s-a oficiat şi o slujbă de pomenire la mormântul părinţilor lui Eugen Drăguţescu, în cimitirul satului”.

Criticul de artă Maria Bilaşevschi s-a referit la caracterul umanist al creaţiei lui Eugen Drăguţescu, relevând totodată coordonatele în care se înscrie grafica artistului în spaţiul european, precum şi elementele care-l individualizează şi-l situează, îndeosebi ca portretist, între cei mai valoroşi reprezentanţi ai genului.

„Diploma de Merit” din partea Primăriei Iaşi pentru profesorul Gaetano Mongelli, înmânată de Mihai Pricop în cursul simpozionului, a prilejuit o autentică emoţie şi cuvinte de mare încărcătură spirituală din partea specialistului italian. Acesta a mulţumit pentru primirea generoasă şi a relevat ingenionizatea şi unicitatea desenelor lui Eugen Drăguţescu, care impresionează printr-o fascinantă traiectorie a liniei, reuşind să surprindă esenţa lucrurilor din câteva trăsături, lucrările sale fiind „o mărturie sublimă a existenţei noastre, cu scene de viaţă despre cunoaştere şi despre suferinţă”. Dintre piesele expuse, marea majoritate corespunzând anilor 1940-1945, i-au reţinut atenţia portretele unor personalităţi (Giuseppe Ungaretti, Ingrid Bergman, Cesare Brandi, Leonardo da Vinci), dar şi ale unor personaje comune: „Dintr-o singură linie, reconstituie profilul unei doamne, portretizată în 1944, inspirându-se din Renaşterea toscană (Pollaiolo, Milano, Museo Poldi Pezzoli)”.

Vorbind despre tatăl său, Tudor Drăguţescu a mărturisit că acesta, deşi celebru în elita culturală europeană, a trăit cu simplitate şi modestie în Italia (purta o geacă de 20 de ani, nu-l interesa moda, doar arta), fără a uita vreodată locurile de baştină. Trecând în registrul anecdotic, a relatat cum bursierul sosit la Roma pentru prima dată, necunoscând limba italiană, a fost derutat de un afiş din care a înţeles că „leii” româneşti cu care venise n-ar mai fi valabili ca monedă de schimb, şi a parcurs pe jos întregul traseu ca să ajungă la Accademia di Romania.

Printr-o amplă şi documentată prezentare a cărţii lui Victor Iosif, Eugen Drăguţescu. Omul şi artistul, în scrisori, scriitorul Constantin Mănuţă a subliniat originalitatea şi consistenţa lucrării: „Victor Iosif devine un scriitor implicat în arta demersului narativ. Comentează ceea ce i se pare esenţial din scrisori, încât cartea poate fi denumită un fel de Bildungsroman al formării, iniţierii şi definitivării personalităţii unui mare artist. Relaţia strânsă de prietenie dintre Dimitrie Sandu Ţopa şi Victor Iosif a făcut posibilă apariţia acestei cărţi”.

Pentru Felicia Acsinte, de la Universitatea de Artă „George Enescu” din Iaşi, Eugen Drăguţescu este „artistul ce a văzut lumea printr-un simplu contur trasat cu peniţa”: „Stilul şi calitatea operelor sale este îngemănarea conştientă a propriei realităţi interioare cu realitatea exterioară, într-o unire a materiei cu spiritul, rezultând o armonie a formelor, un dans al mişcărilor, expresiilor, al gesturilor, reuşind să înrămeze esenţialul şi să elimine nesemnificativul fără a altera înţelesul mesajului dorit a fi receptat”.

Salutând prezenţa managerului Ateneului ieşean, Andrei Apreotesei, şi a directoarei Muzeului Municipal, Mihai Pricop a remarcat faptul că „acestea sunt instituţii cu o veritabilă amprentă culturală, iar noi ne străduim să le asigurăm funcţionalitatea din toate punctele de vedere.” Dr. Aurica Ichim, a reiterat faptul că întreaga politică managerială trebuie subsumată ideii de a promova cultura printr-un „muzeu viu”, cu manifestări prestigioase şi autentice.

 Agenda vizitei culturale a oaspeţilor din Italia s-a împlinit prin Traseul Memoriei, vizând obiective de mare interes pentru cunoaşterea istoriei oraşului Iaşi – Capitală a Renaşterii Naţionale: Biblioteca Veche a Universităţii, Teatrul Naţional, Muzeul Catedralei Mitropolitane, Palatul Roznovanu şi altele.

VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: