BucPress:

42 de ani de la moartea neînfrântului Ilie Lazăr, o personalitate importantă pentru istoria Bucovinei

În 6 noiembrie 1976 se stingea din viaţă, la Cluj, unul dintre cei mai importanţi lideri politici din perioada interbelică. Ilie Lazăr fusese cel care eliberase Cernăuţiul şi Sighetu Marmaţiei în anul 1918. Apoi, el fusese una dintre cele mai proeminente figuri ale Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi unul dintre cei mai loiali prieteni politici ai lui Iuliu Maniu. Ilie Lazăr a fost trimis în temniţă de trei dictaturi. Nici una nu a reuşit să îl înfrângă.

Ilie Lazăr era descendentul unei familii nobiliare din Maramureş. Bunicul său, Vasile Lazăr, fusese protopop al Sighetului şi era continuatorul unei dinastii de preoţi greco-catolici care dăduse şapte generaţii de slujitori ai altarelor.

Ilie Lazăr a studiat la liceele din Sighet şi din Lugoj, apoi la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj. A devenit doctor în Drept. După izbucnirea Primului Război Mondial, Ilie Lazăr a fost încorporat în armata imperială austro-ungară şi a devenit ofiţer. În anul 1918, după încheierea păcii între Rusia Sovietică şi Puterile Centrale, Ilie Lazăr a fost trimis, alături de soldaţii săi, dintre care cei mai mulţi erau români, să menţină ordinea în teritoriile ucrainene aflate sub control austro-ungar.

În toamna anului 1918, când se afla pe linia Nistrului, a decis să dezerteze şi să treacă fluviul în Basarabia, care se unise în martie 1918 cu Regatul României. Ilie Lazăr dorea să se pună la dispoziţia Regelui Ferdinand I şi să lupte astfel pentru interesele naţiunii române. Soldaţii din unitatea lui, indiferent de originea lor etnică, l-au urmat, doar că nu au mai ajuns la Chişinău, ci la Cernăuţi. Capitala Bucovinei fusese ocupată de un detaşament de ucraineni care se dedaseră la jafuri, în timp ce autoritatea imperială austriacă, instaurată în Bucovina din 1775, era în plină disoluţie.

La cererea profesorului Sextil Puşcariu, Ilie Lazăr şi soldaţii săi i-au alungat de ucraineni, au eliberat Cernăuţiul, au demis autorităţile austriece incapabile să menţină ordinea şi au predat oraşul autorităţilor române. La scurtă vreme, a urmat Unirea Bucovinei cu Regatul României.

Ilie Lazăr a plecat spre Maramureş, iar în Sighetu Marmaţiei a avut o nouă ciocnire cu ucrainenii pe care îi alungase din Cernăuţi. El a reuşit să elibereze şi capitala Maramureşului istoric.

A fost ales deputat la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, din partea cercului electoral Ocna Şugatag. El a fost cel mai tânăr semnatar al Declaraţiei de Unire. Din 1923, s-a stabilit la Bucureşti, unde a început să practice avocatura, concomitent cu activitatea sa politică în PNR, apoi în PN.

Ilie Lazăr a devenit deputat de Maramureş în mai multe legislaturi, precum şi şeful organizaţiei muncitoreşti a PN. A fost unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Iuliu Maniu şi s-a opus tuturor extremismelor. De aceea, el a fost încarcerat din ordinul lui Carol al II-lea la Turnu, iar Ion Antonescu l-a închis la Târgu-Jiu. Comuniştii l-au închis mai întâi în 1946 pentru şapte luni. Maramureşenii său au ales-o atunci în Parlament pe soţia sa, Maria Lazăr. După înscenarea de la Tămădău, din 1947, Ilie Lazăr a fost închis în Galaţi, Sighetu Marmaţiei şi Râmnicu Sărat, unde a fost torturat de Alexandru Vişinescu, care a murit ieri (5 noiembrie – n.red.) în închisoare.

După 12 ani de temniţă, Ilie Lazăr a fost trimis trei ani cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. După eliberare, în 1964, s-a mutat la Cluj, alături de fiica sa, Lia Gherasim. Pensie i-a dat statul Israel, pentru că Ilie Lazăr salvase de la moarte 30 de evrei. Ilie Lazăr era considerat de maramureşeni o legendă vie. (BIANCA PĂDUREAN, RFI România)

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI