Sfârşitul lunii iulie i-a găsit pe membrii cenaclului „Nectarie” din nou împreună, pentru a discuta detaliile desfăşurării celei de a VII-a ediţii a Festivalului „Umor fără frontiere în Ţara de Sus”, eveniment despre care cititorii ziarului au fost informaţi că se va desfăşura la Vama în ziua de 25 august. Am răsfoit cu toţii, cu mare interes, noul număr 2(18) iulie 2018 al revistei „Surâsul Bucovinei”, un număr consistent, peste 60 de autori semnând poezie, proză, literatură umoristică, articole pe teme de istorie, cu o copertă frumoasă, ilustrând Pietrele Doamnei vegheate de lună (coperta I, o reuşită fotografie semnată de Ovidiu Ştefeligă), şi coperta a IV-a, cu imagini grăitoare de la o întâlnire anterioară. În editorial, preşedintele executiv al cenaclului şi redactor-şef al revistei, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, oferă amănunte despre desfăşurarea Festivalului şi deplânge, pe bună dreptate, faptul că nu se găsesc bani şi nici sponsori pentru actele de cultură autentică.
După obişnuita revistă a presei şi prezentarea invitaţiilor de a participa la manifestări literare sosite pe adresa cenaclului, a urmat momentul de istorie, ca întotdeauna interesant şi incitant. Col. (r.) Ioan Abutnăriţei s-a referit la contextul internaţional al unirii Bucovinei cu patria istorică, cu sublinieri privind pretenţiile teritoriale ale statelor ce hotărau atunci soarta românilor, la proiectele de împărţire a Bucovinei în primii ani de război. Amănunte şi precizări deosebite, probleme legate de atitudinea faţă de situaţia Bucovinei au venit din partea cunoscutului istoric Ion Cernat. S-au pus întrebări, s-au oferit răspunsuri, situaţia prezentă a unei părţi de Bucovină fiind o rană care ne doare. Despre activitatea românilor din nordul Bucovinei, despre năzuinţele şi problemele lor vorbeşte ziaristul Nicolae Şapcă, în volumul recent apărut la Cernăuţi, intitulat simbolic „Eternul dor”. Dorul de Eminescu, cel „decapitat” la Hliboca în preziua sărbătoririi Poetului în 2013, de către ultranaţionalişti ucraineni, despre extraordinara mobilizare a tuturor, inclusiv a autorităţilor regiunii pentru ca inaugurarea bustului să fie posibilă, dorul de limba română, atât de frumos sărbătorită în fiecare an la Cernăuţi, dorul de Ştefan cel Mare, căruia nu i s-a putut ridica un bust în Codrii Cosminului… Mai scrie cunoscutul şi talentatul ziarist şi poet şi despre mari români apărători de valori naţionale: Grigore Bostan, Dumitru Covalciuc, Vasile Leviţchi ş. a. Se aduce un pios omagiu martirilor de la Fântâna Albă, se relatează despre peregrinări prin ţară în locuri simbolice sau despre manifestări identitare. Am ales să prezint colegilor această carte, cu recomandarea de a o citi pentru a-i cunoaşte mai bine pe fraţii români de dincolo de graniţă.
Revenit printre noi, după o absenţă justificată, poetul Traian Nistiriuc ne-a delectat cu „Eminesciene”, cu poezie de dragoste, dar şi de dragoste pentru ţară „Doar ţie, ţară !” şi cu un poem satiric „Ai noştri tineri… la Tv”. Prozatorul Marian Călinescu a lecturat câteva pagini din debutul unui roman promiţător. „Un bucovinean la curtea regelui Decebal”. Aflată pentru prima dată la cenaclu, câmpulungeanca Steluţa Morari a citit trei poeme de suflet pentru cei aflaţi departe de ţară, pentru medici, pentru iubire. Simion Tudurean ne-a oferit tuturor „Legenda Câmpulungului” şi ne-a înveselit cu o păţanie personală, transpusă în versuri. Zilei Internaţionale a Prieteniei, sărbătorită pe 30 iulie, i-a dedicat un poem Ion Grămadă. În final, poetul Vasile Cristea ne-a impresionat cu trei poeme despre viaţă, scrise cu talent şi încărcate de sens. Aşteptăm să ne reîntâlnim la Festival, care sperăm să fie o reuşită, chiar dacă este, în acest an, concentrat ca timp.
Comentarii