De la zimbrii Neamţului, la veveriţele Dornei

> Popasuri sufleteşti prin Ţara de Sus a Moldovei

Iniţiativa, organizarea şi realizarea acestei călătorii surprinzătoare, energizante spiritualiceşte şi încântătoare în cele din urmă din toate punctele de vedere s-a datorat flerului profesional de vechi şi experimentat maestru în ale turismului, prof. Ioan Iţco, optimismului său incurabil şi firii sale de drumeţ neobosit pe toate traseele turistice din Ţara de Sus a Moldovei, dar în special pe cele din obcinile Bucovinei, întru valorificarea cărora domnia sa şi-a adus un obol aproape desăvârşit timp de câteva decenii. După cum se ştie, ideile cele mai sănătoase şi demne de luat în atenţie, de obicei, se iscă în jurul unei carafe de vin de Bohotin sau a unui păhărel de afinată de Dorna, unde de o parte şi de alta se adună urmaşi ai răzeşilor atât din sudul, cât şi nordul Arboroasei, pentru a tâlcui nostalgic şi cu speranţă în suflet despre vremurile apuse şi cele care vor veni, fiindcă omul suspendat în prezent nu-şi poate defini existenţa decât între aceste două coordonate de nezdruncinat, oricum şi-ar dori unii sau alţii. Cred că anume astfel a gândit domnul profesor Iţco când a pus la cale organizarea traseului voiagistic prin frumoasele zone de agrement ale judeţelor Neamţ şi Suceava pentru un grup de activişti de la câteva societăţi culturale româneşti din nordul Bucovinei („Isidor Bodea”, „Aron Pumnul” şi „Golgota”), traseu care a inclus mai multe staţiuni turistice începând cu Târgu Neamţ (pensiunea „La struţi”, hotelul „Ozana”), continuând cu Gura Humorului (pensiunea „Carmen Sylva”), Vatra Dornei (hotelul „Incom”, Primăria, Salvamont), Şaru Dornei (pensiunea „Izvorul Bucovinei”), Dorna Candreni (pensiunea „Poiana Negrii”), Fundu Moldovei (pensiunea „Casa Baciu”) şi încheind cu Câmpulung Moldovenesc (hotelul „Şandru”) şi complexul de agrement „Cacica”…

Acum, după ce a trecut oarecare timp după fascinantul sejur, impresiile s-au decantat cât de cât, contopindu-se în frumoase aduceri aminte la modul general care îşi vor ocupa un loc memorabil în tezaurul afectiv al fiecăruia dintre participanţi, ceea ce nu înseamnă deloc că aceştia nu ar avea preferinţe speciale şi momente proprii deosebite în urma întâlnirilor avute pe întregul traseu, emoţii speciale pentru cutare sau cutare gazdă şi interlocutor, trăiri personale prilejuite de nenumăratele şi încântătoarele privelişti pe care le-au admirat protagoniştii în miezul primăverii. De bună seamă, toate întrevederile cu sufletiştii care ne-au oferit cazare şi masă au fost însoţite şi de schimburi sincere şi frăţeşti de păreri, fiecare împărtăşindu-şi din preocupările şi gândurile sale, care, trebuie să recunoaştem, diferă într-o anumită măsură de la unii la alţii şi de la zonă la zonă (noi cei din nord ne considerăm a fi doar una din aceste zone al aceluiaşi spaţiu spiritual), însă nu într-atât ca să nu trezească un interes total şi absorbant. Una din întâlnirile impresionante şi pline de emoţii a constituit-o cea cu intelectuali de marcă din judeţul Neamţ – poetul Mihai Hanganu şi Victor Răescu, redactorul-şef al revistei „Dulcea Bucovină”, precum şi prietenii lor, în cadrul căreia efuziunile lirice şi mărturisirile din viaţa de mai departe şi de mai aproape ale celor postaţi (folosesc acest cuvânt atât de familiar internauţilor de astăzi pentru a lăsa să se înţeleagă că dialogul faţă-n faţă este mult mai util şi fortificator decât cel prin postări pe Internet) în jurul unei mese rotunde nu numai că au creat o atmosferă de neuitat, dar i-au îmbogăţit reciproc pe toţi cei prezenţi cu informaţii interesante despre starea comunităţilor în care îşi duc traiul. Şi, desigur, în acest sens pe cernăuţeni i-a interesat într-un mod cu totul aparte cum se simt românii noştri în Uniunea Europeană, spaţiu spre care statul în care se află acum nord-bucovinenii tinde cu atâta tam-tam şi ardoare declarată sus şi tare pe la toate colţurile mapamondului, însă nefăcând aproape nimic pentru a se apropia cât de puţin de standardele impuse de acum pe întregul continent. Din contra, sub paravanul declaraţiilor politicianiste şi speculative ale celor veniţi la putere în urma masacrului de pe Maidan că ei nu fac altceva decât să gândească zi şi noapte doar la binele tuturor cetăţenilor, în realitate atacă pe toate planurile drepturile şi libertăţile lor, dar în special ale minorităţilor naţionale, românii din Ucraina fiind vizaţi în mod prioritar, dacă stăm să judecăm după constrângerile tot mai severe şi bine determinate la care sunt supuse şcolile noastre, constrângeri ce urmăresc în doar câţiva ani lichidarea lor totală şi al căror număr s-a redus în ultimele două decenii la mai bine de jumătate faţă de câte erau în timpurile sovietice.

Or, pe lângă aceste presiuni menite să submineze identitatea noastră naţională, nord-bucovinenii se confruntă şi cu severe probleme sociale, printre care lipsa locurilor de muncă este doar una dintre cele deosebit de dureroase, fapt care îi obligă să-şi caute sursele de existenţă pentru ei şi familiile lor aiurea prin Europa, dar şi dincolo de Ocean. Asemenea probleme au avut de depăşit şi conaţionalii noştri din Patria-mamă, care acum însă au de suportat consecinţele exodului de „creiere” şi cadre calificate din mai toate domeniile, în ţară resimţindu-se în tot mai multe zone o lipsă acută de mână de lucru. Vasile Stan, gazda noastră ospitalieră de la Târgu Neamţ, ne-a împărtăşit cu amărăciune din necazurile sale de mic întreprinzător, neavând de unde angaja la pensiunea „La struţi” şi la ferma sa complementară de vaci pe care le deţine, până şi câţiva lucrători de care duce mare nevoie în special în timpul sezonului cald, când afluxul de vilegiaturişti este mai mare, constatând cu tristeţe că „românii noştri preferă să doarmă sub podurile din Paris în aşteptarea unor ocupaţii ocazionale, decât să lucreze acasă în condiţii decente şi retribuiţi cum se cuvine”. Totuşi, am întâlnit în popasurile noastre prin Munţii Dornei şi exemple mai nădăjduitoare. Bunăoară, ne-au inspirat o doză însufleţitoare de optimism elevele Denisa şi Georgeta, respectiv în clasele a V-a şi a VI-a de la şcoala din comuna Şaru Dornei, fetele gazdei noastre Costel Drobotoaie, şi el proprietar al unei pensiuni agroturistice, „Izvorul Bucovinei”, cu restaurant, piscină şi stână turistică, care ne-au declarat cu fermitate că nu intenţionează deloc să-şi părăsească locurile natale decât pentru a-şi continua studiile, pentru ca apoi să revină acasă şi să-l ajute la gospodărie pe tatăl lor. Iar modul cum şi-au declarat ele aceste intenţii îmi dau încrederea deplină că aşa va fi, deoarece drept argument de necombătut le-au servit minunatele privelişti ale Călimanilor, pe care le admiram împreună de la înălţime. De acolo, cât cuprindeai cu ochiul, doar o desfăşurare nesfârşită de lanţuri muntoase cadrate în zare de piscuri înzăpezite. Într-adevăr, e greu să te desprinzi de asemenea frumuseţi pentru cei care vieţuiesc în sânul lor, dar şi pentru turişti alde noi, fiindcă a venit şi ziua când a trebuit să mulţumim din suflet tuturor gazdelor noastre, tuturor celor pe care i-am întâlnit şi am tăifăsuit cu ei de-a lungul întregului nostru sejur, să ne despărţim cu regret şi să ne întoarcem la nevoile de zi cu zi ale fiecăruia din noi cu încrederea absolută că asemenea acţiuni contribuie la o comunicare şi înţelegere tot mai profundă şi firească.

 ŞTEFAN BROASCĂ, Cernăuţi

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: