> Deputatul propune politica paşilor mărunţi: mai întâi drumuri expres spre vest şi spre Bucureşti, care vor putea fi apoi extinse la profil de autostradă
Deputatul Pro România de Suceava Cătălin Nechifor şi-a exprimat scepticismul că Suceava va beneficia de autostradă în perioada următoare. El crede că pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere atât spre sud, cât şi spre vest ar trebui gândit un proiect de realizare de drumuri expres, drumuri care, ulterior, să fie extinse la profil de autostradă.
„Şi eu îmi doresc autostradă şi spre Bucureşti, şi spre vestul Europei. Am construit, cât timp am fost preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, singurul aeroport internaţional din întreaga ţară din ultimii 30 de ani. Dar nu e suficient, avem nevoie de căi rutiere de viteză ca să putem avea acces la dezvoltare” a scris Nechifor pe pagina sa de socializare.
El a explicat că, în prezent, există gândită de zeci de ani o reţea de autostrăzi, aşa-numitele coridoare pan-europene, având ca obiectiv principal legarea capitalelor şi conectarea extremelor continentului.
Deputatul sucevean a precizat însă că în acest proiect România a cam fost ocolită, iar cele trei coridoare care există deocamdată doar în proiect cu coridorul IX Helsinki – Sankt Petersburg – Moscova – Kiev – Chişinău – Bucureşti; coridorul I Varşovia – Minsk – Moscova şi coridorul III Berlin – Katowice – Lvov – Kiev.
„După cum ne dăm seama, prin Suceava şi Bucovina nu trece nimic. Nici spre nord, nici spre sud la Bucureşti, nici spre vest, nici spre est” a arătat deputatul.
Nechifor arată că totuşi sucevenii vor autostradă, drumuri rapide şi că sunt politicieni suceveni care au tot strigat despre autostradă începând cu anul 2002 şi care tot strigă.
„Pai dacă de 17 ani tot strigă şi nimic nu s-a întâmplat, înseamnă ori că nu îi ascultă nimeni de neînsemnaţi ce sunt, ori nu se face aşa. Să dai cu părerea că o fi, că o păţi, că pe aici, ba pe dincolo, iar e neserios” a continuat deputatul.
El prezintă şi trei variante de lucru.
Astfel, prima variantă presupune ca realizarea coridoarelor IX, III şi I, aproape neexistente în realitate, să înghită sume uriaşe din fonduri europene şi surse guvernamentale, iar proiectele vor dura zeci de ani ca să fie finalizate; abia apoi se va putea solicita desenarea unui nou coridor sau a mai multora, care să conecteze şi „pata albă” din nord-estul României, ceea ce înseamnă mult timp.
O a doua variantă, mai pragmatică, aşa cum a şi propus în 2014 şi 2015 guvernul de atunci, este ca la nivel naţional să se decidă construcţia de drumuri expres cu două benzi pe sens, cu delimitare fizică la mijloc, care să poată fi fazate în viitor pe profil de autostradă şi care să lege Siretul, prin Suceava – Bacău – Focşani, de Bucureşti, dar şi legătura peste munţi cu Ardealul.
„Costul ar fi mai mic, iar exproprierile de teren vor fi făcute la acest moment; asta înseamnă că, atunci când va fi restul de finanţare, se va putea trece la extindere (fazare) pe stânga şi dreapta cu benzile pe care le presupune profilul de autostradă. Totul, fără a se afecta traficul pe drumul expres” a menţionat deputatul.
Cea de-a treia variantă ar fi să nu se facă nimic, iar politicienii să se acuze între ei cine e mai vinovat. (N.B.)
Comentarii