Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Asociaţia Culturală FairPlay Gura Humorului, sub semnul Bunei Vestiri şi a Marii Uniri, au organizat în cadrul programului „Paştele în Bucovina”, cea de a XV-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate. Festivalul a adus în Satul Cultural al României în anul 2014, Ciocăneşti, peste 100 de încondeietori.
Influenţa poporului român în evoluţia artei încondeierii ouălor
În deschiderea festivalului au avut loc lansări de carte ale unor autori din zona Vatra Dornei şi un simpozion intitulat „Influenţa istoriei poporului român asuprea evoluţiei artei încondeierii ouălor”, printre invitaţi numărându-se primari din comunele din Bazinul Dornelor, Gheorghe Niţă – vicepreşedintele Consiliului Judeţean, deputaţii Angelica Fădor şi Emanuel Havrici.
Despre evenimentele istorice premergătoare Unirii Mari şi importanţa zilei de 27 martie 1918, când Sfatul ţării a votat prin vot nominal deschis unirea Basarabiei cu Ţara, a vorbit col. (r) Ioan Abutnăriţei. Preotul Vasile Bota, de la Parohia Mestecăniş, a vorbit despre Buna Vestire, prăznuită de Biserica Ortodoxă pe 25 martie, cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului, ediţia din acest an a Festivalului Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti desfăşurându-se sub semnul acestei sărbători.
În cadrul simpozionului „Influenţa istoriei poporului român asupra evoluţiei artei încondeierii ouălor”, prof. Filon Lucău a prezentat, cu o tulburătoare sensibilitate, arta încondeierii oului din secolul IV – V î. Hr. şi până în zilele noastre.
„Trebuie să ştim că vopsirea şi decorarea ouălor există de mii de ani. Dacă facem o incursiune în istorie, aflăm că în Africa de Sud oul de struţ, care are coaja groasă, a fost sculptat şi colorat, cele mai vechi ouă colorate fiind descoperite într-o peşteră, datate în urmă cu 6.000 de ani. Primul ou vopsit este tot un ou de struţ, din secolul IV – V î. Hr., descoperit în Cartagina. Pentru daco-geţi ouăle vopsite reprezentau o ofrandă rituală destinată divinităţilor şi strămoşilor şi, ca o rămăşiţă a acelor vremuri, în folclorul românesc s-a menţinut obiceiul de a arunca pe apă cojile de ouă roşu pentru a se duce în ţara blajinilor, obicei care are loc în duminica blajinilor. Tradiţia vopsitului ouălor de Paşti are o puternică reprezentare la slavii sudici, la români, ucraineni şi la populaţia huţulă, şi de aici provine şi bogăţia uimitoare a modelelor ornamentale şi a tehnicilor de lucru. Aşa cum se arată într-un document, la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost organizat la Oradea un fel de bâlci, unde ouăle roşii se vindeau ca o marfă oarecare la negustorii din India, Yemen, Arabia şi Persia. Şi la curtea domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, între anii 1688 şi 1714, celor care mergeau să îi facă urări de Paşte li se dădea o năframă şi două ouă împodobite cu foaie de aur”, şi-a început povestea profesorul Filon Lucău.
Arta încondeierii ouălor face parte din tradiţia noastră şi este legată de credinţa strămoşească
„A XV-a ediţie este un număr care oferă recunoaştere dar în acelaşi timp vorbeşte despre responsabilitate, rigoare, despre dorinţa şi datoria de a merge mai departe. Eu cred că nu întâmplător a fost organizată cea de a XV-a ediţie în ziua premergătoare sărbătorii Bunei Vestiri, foarte aproape de ziua de 27 martie 1918, şi nu întâmplător în luna martie, care este o lună a bucuriei, a iubirii, a fericirii.
Cred că este foarte greu de spus de când anume se poate vorbi de începutul acestei arte. Eu cred că nici bătrânii noştri cei înţelepţi şi frumoşi şi vechi de zile nu pot spune lucrul acesta. Au învăţat meşteşugul de la părinţii şi bunicii lor şi îl duc mai departe. Cert este faptul că arta încondeierii ouălor este strâns legată de poporul nostru, face parte din tradiţia noastră, este strâns legată de credinţa noastră strămoşească şi nu ne-am putea închipui sărbătoarea sfintelor Paşte fără oul roşu sau fără oul încondeiat. La început, ouăle se vopseau în culoarea roşie, iar mai târziu talentul oamenilor şi specificul locurilor şi-au spus cuvântul şi încondeierea s-a constituit într-o adevărată artă populară.
Foarte multe motive, geometrice, cosmice, în mod special aici în Bucovina, motive zoomorfe, motive religioase, motive antropomorfe, toate se regăsesc într-o artă deosebită.
Ouăle se încondeiază în joia mare sau în sâmbăta mare şi pentru că lucrul acesta se întâmplă în Postul Mare şi foarte aproape de sărbătoarea Sfintei Învieri, ouăle transmit linişte şi bucurie în acelaşi timp, transmit smerenie şi împăcare, transmit iubire şi emoţie. Şi mai este ceva foarte important. Ouăle încondeiate sunt un prilej de rugă înălţată către Dumnezeu, pentru că sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră, dacă nu chiar toţi, înainte de a începe încondeierea vă rugaţi lui Dumnezeu pentru a face un lucru bun, un dialog tainic cu Dumnezeu.
Avem datoria să transmitem mai departe tradiţiile acestea, în primul rând ca o datorie sfântă faţă de părinţii şi bunicii noştri, la ei trebuie să ne gândim prima dată când ducem mai departe această tradiţie”, a spus lector univ. dr. Bogdan-Constantin Neculau de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Scriitorii dorneni şi-au prezentat ultimele apariţii editoriale
Lansarea ultimelor apariţii editoriale care poartă semnătura unor scriitori dorneni şi nu numai a stârnit interesul iubitorilor de literatură, mai ales că au fost prezenţi şi autorii cărţilor, care i-au „răsfăţat” pe cei prezenţi cu lecturi proprii şi cu autografe.
A doua carte care poartă semnătura distinsei profesoare Elena Alina Andruhovici – „Cum poţi să uiţi?”, a fost prezentată de profesoara Paraschiva Abutnăriţei. Este o lucrare foarte bine documentată pentru cunoaşterea dramei prin care au trecut românii din provinciile care nu ne mai aparţin, aflate acum dincolo de garniţele ţării.
„Alina Elena Andruhovici a trecut prin dramele deportării şi s-a văzut cu familia împărţită, s-a văzut cu persoane dragi din familie pierdute pentru totdeauna în Siberia îngheţată, şi foarte târziu a putut să vorbească despre aceste lucruri. Cartea se numeşte «Cum poţi să uiţi?», pentru că prezintă ceea ce au trăit membrii familiei sale după ultimatumul sovietic din 1940, când ni s-a rupt nordul Bucovinei şi Basarabia din nou şi au rămas pentru totdeauna în afara graniţelor. Cei care au suferit i-au iertat pe cei care au produs asemenea drame, însă de uitat nu avem voie să uităm, iar tineretul are obligaţia să cunoască câtă jertfă şi suferinţă a costat demnitatea naţională”, a precizat profesoara Paraschiva Abutnăriţei.
Tot legat de subiectul Bucovina şi Basarabia, prof. Jenica Romanică a prezentat volumul „Scriitori bucovineni şi basarabeni (studii, recenzii reportaje)” a lui Gheorghe Paţa. Cartea cuprinde o serie de studii, recenzii şi reportaje. „Este o carte clasică, simplă, în care Gheorghe Paţa se opreşte asupra poeziei, prozei, memorialisticii, reportajului, teatrului unor scriitori din Basarabia şi Bucovina”, a spus prof. Jenica Romanică.
Chiar dacă este dedicată copiilor, cartea lui Gheorghe Vicol „La bunici”, este o invitaţie de a evada din „jungla” urbană către liniştea satului bucovinean, mulţi dintre cei prezenţi retrăind anii copilăriei la auzul versurilor recitate chiar de autor. Ca tehnică de lucru poetul a folosit rimă încrucişată şi rimă împerecheată, poezia este pregnant auditivă şi vizuală şi „surprinde ca un blitz de fotograf o tematică variată: anotimpurile, vietăţile din natură, bunicii, personaje dragi care i-au marcat copilăria autorului”.
Sorin Poclitaru şi-a făcut singur un cadou la împlinirea unei jumătăţi de secol, cartea „50”, volumul fiind prezentat de primarul Radu Ciocan.
Cu această ocazie a fost prezentat şi splendidul album de artă semnat de Filon Lucău şi Elena Alina Andruhovici – „Album”, o lucrare conţinând reproducerile a numeroase icoane pe sticlă şi nu numai.
Centenarul Marii Uniri pe oul încondeiat
În sala mare a Casei de Cultură s-a desfăşurat Târgul de ouă încondeiate. Meşterii populari înscrişi la Târgul de ouă încondeiate au avut posibilitatea de a participa la concursul cu tema „Centenarul Marii Uniri”, în cadrul căruia au prezentat câte un ou încondeiat cu tema menţionată, ou care va rămâne expus în Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti. Cele mai frumoase ouă cu această temă au fost premiate, decizia fiind luată după o atentă analiză a unui juriu format din specialişti din cadrul Centrului Cultural Bucovina, aflaţi în număr mare la acest eveniment, şi de Letiţia Orşivschi din comuna Vama, una dintre cele mai cunoscute încondeietoare de ouă din lume. Trofeul ediţiei din acest an le-a revenit lui Florin Bejenari şi Mariei Zenici.
“Ca o noutate, în acest an avem concursul având ca temă Centenarul Marii Uniri la care participă aproximativ 100 de încondeietoare din judeţ, dar şi din judeţele învecinate. Pe lângă motivele populare specifice fiecărei zone, motivele geometrice, motivele florale etc., pe acest ou dedicat Centenarului regăsim tricolorul, portrete de domnitori, Hora Unirii şi alte elemente care să sugereze tema”, ne-a spus Marilena Niculiţă, directorul Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti.
Oul încondeiat, pasiune, relaxare, dar şi o sursă de câştig
La doar 21 de ani, Diana Mustea, din Coşna, este cunoscută deja pentru talentul său de a încondeia ouă de prepeliţă, găină, gâscă, curcă, raţă. Principalul element al oului încondeiat de Diana este motivul floral al bundiţei, la ediţia din acest an a festivalului reuşind, pentru al doilea an consecutiv, să încondeieze cel mai mic ou din expoziţie, oul de vrabie.
La 66 de ani, Viorica Mehno este cea mai în vârstă încondeietoare din Cârlibaba prezentă la târguri şi expoziţii. Încondeiază de la vârsta de 22 de ani şi „meseria am furat-o de la soacră, am stat cu ea şi mi-a plăcut acest meşteşug. Culorile specifice comunei sunt cele vii”, ne-a spus încondeietoarea.
Elena Todaşcă (72 de ani), din Poiana Stampei, a reprezentat România peste hotare, în târguri de prestigiu, dar participă şi la Ciocăneşti de la prima ediţie a festivalului. În cei 15 ani de participare a fost recompensată cu premii. În acest an, septuagenara a venit cu ouă care reprezintă una din cele două tehnici specifice comunei de la limita cu Bistriţa-Năsăud, cea a ouălor cu motive florale realizate cu vopsele pe bază de alcool.
Elena Vereha din Paltinu a venit la festival împreună cu nora, dar a precizat că toată familia încondeiază ouă. „Pe ouă sunt motive tradiţionale care reprezintă zona noastră, elemente transmise din generaţie în generaţie, dar sunt şi modele mai noi. Acest meşteşug ne place, înseamnă foarte multă muncă, răbdare, migală, iar dacă nu devine o pasiune este greu să duci la bun sfârşit un ou încondeiat”.
Încondeietoarele din localitatea care a dus vestea în lume că la Ciocăneşti sunt cele mai frumoase ouă încondeiate din lume au prezentat o varietate foarte mare de modele, tehnici şi stiluri. De la ciocăneşteanca Maria Timu, care participă cu mult drag în fiecare an de la prima ediţie, am aflat că sunt foarte mulţi încondeietori cu ouă frumoase, realizate în diverse tehnici, specifice vetrei etnofolclorice de provenienţă. „La Ciocăneşti predomină culoarea de fond negru, la care se adaugă culorile galben şi roşu. Ne-am adaptat cerinţelor străinilor şi lucrăm şi pe ceară, lucrăm şi ouă de struţ”, ne-a spus încondeietoarea.
Claudia Bădăluţă este un exemplu de tânăr din Ciocăneşti care încondeiază de la vârsta de 3 ani. A învăţat de la mama sa să încondeieze, este prezentă în fiecare an la Festival de la cea de-a doua ediţie. Încondeiază din pasiune, încondeiatul fiind un mod de relaxare, dar şi de câştig pentru un tânăr.
La Ciocăneşti, ouăle de găină încondeiate realizate de majoritatea celor care au expus, au avut preţuri cuprinse între 6 şi 13 lei, în funcţie de complexitatea modelului şi tehnica folosită (ou clasic sau ou cu ceară în relief). Preţul mediu al unui ou de struţ a fost de 200 lei, preţuri mai mari fiind la artiştii plastici şi la meşterii consacraţi.
Un ou de struţ cu 100 de ani de istorie
Artiştii populari rădăuţeni Florin şi Maricica Bejinari au revenit la Ciocăneşti, după opt ani, cu exponate deosebite, ce au atras privirea sutelor de vizitatori care au trecut pragul Casei de Cultură „Florin Gheucă”. Cei doi au marcat centenarul prin pictura realizată pe un ou de struţ.
„Pe lângă acel ou dedicat Centenarului avem şi un set de trei ouă, cel mai mare, tot un ou de struţ, un ou de gâscă şi un ou de prepeliţă, în care redăm aceeaşi scenă pe trei scări de mărime diferite. Noi provenim dintr-o zonă în care ouăle încondeiate au o veche tradiţie şi am încercat să aducem ceva şi din sufletul nostru, noi fiind pictori iconari, şi am transpus imaginea religioasă, cu sfinţii la care strămoşii s-au rugat pentru unitatea acestui popor, pe oul de struţ, gâscă, porumbel, prepeliţă”, ne-au spus Florin şi Maricica Bejinari.
Maria Zenici a expus la Ciocăneşti două ouă considerate o filă de istorie a României. Pe lângă ouăle tradiţionale din Ulma, Izvoarele Sucevei şi Rădăuţi, localităţi în care şi-a petrecut copilăria, tinereţea şi bătrâneţea, femeia a prezentat publicului un ou deosebit, cu Hora Unirii şi cu mesaje scrise despre România Mare.
„Am lucrat la acest ou mult timp, pentru că a fost foarte greu să combin imaginea cu textul şi mai ales să selectez dintr-o cantitate foarte mare de informaţii şi date ceea ce am dorit să scriu pe ou. Este perioada 1 decembrie 1918 – 2018, este istoria românilor pe un ou de struţ. Centenarul unui eveniment care a marcat istoria unui popor nu îl prinzi decât o dată în viaţă, dacă ai ocazia. Mă bucur că am putut să combin istoria pe un ou, nu am internet, nici nu ştiu să îl folosesc, nu am primit ajutor, totul e făcut din ceea ce am învăţat la istorie şi din ceea ce am citit. Transpunerea pe ou a mesajelor a fost făcută în trei zile”, ne-a spus încondeietoarea.
Evoluţia oului încondeiat în ultimii 100 de ani
Letiţia Orşivschi, cunoscută prin muzeul din Vama, dar şi pentru ceea ce face în afara ţării, fiind o ambasadoare a tradiţiei încondeierii peste hotare, a venit la Ciocăneşti cu o altfel de expoziţie, care să se încadreze în tema festivalului.
„Muzeul de la Vama este o locaţie care găzduieşte peste 7.000 de ouă, iar în această multitudine se găsesc ouăle cu o vechime de 50 – 100 de ani care au aparţinut străbunilor noştri şi care fac astăzi mândria muzeului. Pentru că sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, am încercat ca în mica expoziţia de la Ciocăneşti să redau evoluţia oului încondeiat din urmă cu 100 de ani şi până acum, pornind de la motivele vechi şi culorile de pământ ale costumului popular, influenţate imediat după Marea Unire de roşu, galben şi albastru, culorile tricolore, care în timp au fost cusute pe ştergare, covoare, altiţele cămăşilor, apărând şi pe brâul oului, pentru a sugera că viaţa este infinită şi noi suntem aici dintotdeauna. Este şi o prezentare a tehnicilor care s-au dezvoltat imediat după Marea Unire”, ne-a spus prof. Letiţia Orşivschi.
Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate a inclus şi trei concursuri de încondeiat. „Tradiţie – valoare sacră” (ediţia a VI-a), dedicat elevilor din ciclul gimnazial, concursul de încondeiere „Dr. Anton Setnic” (ediţia a III-a), dedicat elevilor de liceu şi şcoală profesională, şi concursul de încondeiere „Înv. Novac Norbet” (ediţia a II-a), dedicat studenţilor.
Şcoala este pepiniera încondeierii ouălor
Concursul „Tradiţie – Valoare Sacră”, găzduit de Şcoala Gimnazială Ciocăneşti, s-a desfăşurat pe două secţiuni, ouă încondeiate şi simpozion.
Aşa cum am aflat de la coordonatorul proiectului, directorul Şcolii Gimnaziale Ciocăneşti Zamfirica Boiciuc, la prima secţiune participarea a fost individuală sau în grup de maxim 6 copii, coordonaţi de un cadru didactic. Fiecare echipaj a venit cu maxim 10 ouă încondeiate pe care le-au expus pe masa de lucru, dar şi cu ouă albe pe care cei 44 de elevi din 14 şcoli participante le-au încondeiat în cele două ore alocate, folosind tehnicile tradiţionale specifice zonei de unde provin copiii. Ouăle care au fost încondeiate în timpul concursului au fost jurizate de un juriu condus de inspector şcolar pentru arte prof. Mihaela Loredana Ceică.
„Nu este o muncă uşoară să încondeiezi un ou, mai ales că anul acesta tema concursului este Centenarul Unirii şi pe ou trebuie să fie încondeiat chiar cuvântul Unire. Copiii au rămas puţin contrariaţi în momentul în care au primit tema şi fiecare s-a adaptat şi a găsit locuşorul pe ou unde să pună acest cuvânt.
Mare ne-a fost bucuria când am văzut că aceşti copii veniţi la secţiunea ouă încondeiate mai păstrează tradiţiile şi obiceiurile din zona lor, aceşti copii îmbracă cu mândrie costumul popular şi ne bucurăm că putem duce de la an la an tradiţiile mai departe. Aceşti copii sunt formaţi acasă, apoi sunt cizelaţi de un cadru didactic sau un meşter popular. Fără ajutorul părinţilor, aceste meşteşuguri nu ar avea continuitate în rândul copiilor. Aici, la şcoală este pepiniera încondeierii ouălor.
Simpozionul a avut ca temă «Lada de zestre», evocând tradiţiile specifice fiecărei zone, participanţii fiind din mai multe judeţe, participarea fiind directă şi indirectă, iar lucrările sunt complexe, foarte bine documentate şi argumentate”, a precizat prof. Ceică.
Liceeni şi studenţi au participat la concursuri de încondeiat
Concursul de încondeiere a ouălor „Dr. Anton Setnic”, ediţia a III-a, a fost destinat liceenilor şi a fost câştigat de Tiberiu Fercalo din Rogojeşti Botoşani. În cele două ore de concurs, liceenii au avut de realizat un ou „Centenar” cu motiv geometric principal, la care se adaugă motivul geometric sau vegetal. Pe locul II s-au situat, la egalitate de puncte, Lucia Niculiţă şi Mirela Ţîmpău, Florentina Chilăraşu, Claudia Bădăluţă din Ciocăneşti, Diana Bogoş şi Marcela Rusu din Dorna Candrenilor, Alexandru Lazăr şi Ştefania Ţocu din Podoleni, Neamţ, Diana Vatamaniuc şi Ana-Maria Constantin din Botoşani şi Bianca Morau din Vatra Dornei. Locul III a fost ocupat de Alina Cerepaniuc din Siret şi Livia Chirilaia din Vatra Dornei.
Concursul de încondeiere a ouălor „Înv. Novac Norbert”, ediţia a II-a, destinat studenţilor, a fost câştigat de doi studenţi plecaţi la studii din Podoleni, judeţul Neamţ, Diana Bîzgan şi Alexandru Munteanu. La cele două concursuri juriul a fost format din lect. univ. dr. Bogdan-Constantin Neculau – preşedinte, Marilena Niculiţă, directorul Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti şi prof. încondeietor Letiţia Orşivschi.
Centrul pentru tineret „Casa Şezătorii” din Botoş
Fosta şcoală generală din satul Botoş, devenită nefuncţională de câţiva ani din cauza scăderii numărului de copii şi a faptului că şcoala din Ciocăneşti oferă condiţii foarte bune de studiu, fiind printre cele mai moderne şcoli din judeţ din mediul rural, iar părinţii optând pentru această locaţie, a fost transformată, cu sprijinul autorităţilor locale, în Centru pentru tineret. Pe lângă dotarea cu tehnică de calcul de ultimă generaţie, tinerii şi copiii au la dispoziţie o bibliotecă, o ludotecă şi spaţii pentru desfăşurarea activităţilor tradiţionale.
„Împreună cu părintele paroh ne-am gândit să dăm o nouă destinaţie acestei clădiri, care anul acesta împlineşte 85 de ani, o clădire de care sunt legat sufleteşte pentru că aici am făcut primele patru clase. Am amplasat războaie de ţesut, avem bibliotecă, ludotecă, sală cu calculatoare noi, laptopuri şi tablete pentru ca tinerii care doresc să înveţe pe tehnică modernă sau să se perfecţioneze să o poată face. Vrem ca tinerele din Botoş să aibă posibilitatea să înveţe să ţeasă, să coase şi multe alte îndeletniciri ale femeilor, pentru că au de la cine învăţa. Ne-am gândit că cea mai bună formă ar fi şezătoarea şi de aici şi denumirea de Casa şezătorii. Noi, ca administraţie, am asigurat toate condiţiile, încălzire cu centrală termică, grupuri sanitare moderne, internet wi-fi şi vom asigura desfacerea produselor care se vor realiza aici. Vom face şezători în adevăratul sens al cuvântului, pentru că vreau ca în această clădire să se înveţe, să fie tot un fel de şcoală. La Ciocăneşti vom face o casă pentru activităţile tinerilor axată pe încondeierea ouălor, pentru că majoritatea încondeietoarelor sunt din Ciocăneşti”, ne-a spus primarul Radu Ciocan.
După slujba de sfinţire, oficiată de preotul paroh Mihai Ţehaniuc, 12 gospodine din Botoş au adus în atenţia celor prezenţi mâncăruri de post, după reţete moştenite din bătrâni, în cadrul unui concurs culinar, jurizat de un juriu prezidat de poetul Sorin Poclitaru.
Înainte ca cei prezenţi să se înfrupte din pampuşte, colaci, cartofi copţi cu merişoare şi mujdei, sarmale cu mămăliguţă, chifteluţe, gogoşi cu mac, mâncărică de hribi, scovergi din cartofi, knedle cu prune, mâncărică din gălbiori cu mujdei, plăcintă cu mere, compot din prune uscate, scrijele, chiroşte cu cartofi, mămăligă cu cartofi şi verze, cartofi pisaţi cu merişoare, salată de ghebe, la care s-au adăugat băuturi tradiţionale, med, palincă, afinată etc., Despina Rusu i-a oferit primarului Radu Ciocan o eşarfă nouă, ţesută manual la război, iar cunoscutul solist de muzică populară Călin Brăteanu a oferit un moment liric din tezaurul scriitorului din Moldoviţa, Casian Balabasciuc.
Cele trei muzee din Bucovina dedicate oului încondeiat, premiate la Ciocăneşti
În Bucovina există trei muzee dedicate oului încondeiat – la Ciocneşti, Moldoviţa şi Vama, unice prin valoarea exponatelor şi care sunt vizitate anual de mii de turişti din ţară şi mai ales din străinătate.
„Deşi ştiţi că sunt foarte zgârcit în a acorda distincţii, am hotărât ca, în acest an, placheta Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate să o ofer celor trei muzee din judeţul Suceava. Este o recunoştinţă a noastră pentru că suntem în anul Unirii, suntem la a XV-a ediţie a Festivalului şi pentru că cele trei muzee sunt complementare, niciun turist care vine în Bucovina şi vizitează un muzeu al ouălor încondeiate nu găseşte la celălalt acelaşi lucru. Este în beneficiul judeţului Suceava şi al Bucovinei, şi de aceea nu suntem în concurenţă cu nimeni. M-aş bucura să am trei mâini, să pot face lucrul acesta simultan, pentru a nu se interpreta ordinea în care o fac, dar am să încep cu Muzeul Oului Vama, pentru că doamna Letiţia este aici. În urmă cu doi ani a fost reprezentat aici Muzeul de la Moldoviţa, şi prin intermediul primarului de la Moldoviţa trimit această plachetă pe care o merită Muzeul Internaţional al Ouălor încondeiate de la Moldoviţa. O plachetă cred că o merită şi muzeul nostru, al ouălor încondeiate de la Ciocăneşti”, a spus primarul Radu Ciocan.
Spectacole de muzică folk şi cântece religioase
Cei prezenţi la Ciocăneşti au avut parte şi de spectacole oferite de Cristi Milici – vioară şi Andreea Lupescu – nai, Ştefania Iacob şi Ştefan Hruşcă – folk, cântece patriotice şi religioase, interpretate de David Ţăran, Ana Maria Chiloti, Georgiana Lobonţ, Oana Bozga Pintea şi cunoscutul solist din nordul Bucovinei, Grigore Gherman. La Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Botoş, doamna Leontina Dranca a fost sărbătorită duminică după-amiază, la împlinirea frumoasei vârste de 100 de ani.
Comentarii