GHEORGHE SCHIPOR, primarul oraşului Vicovu de Sus
În nordul ţării, pe drumul DN2E, spre o graniţă de a cărei temeinicie te îndoieşti ca român, odată ce treci apa Sucevei nu poţi să nu rememorezi succinta surprindere a pitorescului locurilor făcută de Mihail Sadoveanu în scrierile sale: „Vicovu de Sus este aşezată pe valea Sucevei ce străbate dulcea Bucovină (…), acest rai, unic prin fertilitate, având locuitori statornici din cea mai adâncă preistorie”.
Presărată, de-o parte şi de alta, de casele ce păstrează arhitectura tradiţională a ruralului bucovinean, plin parcă de o bunăcuviinţă maiestuoasă a lemnului înnobilat de mâna meşterului local, şoseaua străbate Vicovu de Sus arătând ochiului trecătorului semnele unei prosperităţi urbane, statut pe care, de altfel, localitatea l-a căpătat încă din anul 2004, când, împreună cu alte 7 localităţi din judeţul Suceava, a fost declarată oraş prin Legea 83/2004.
Pretenţiile urbane, conferite prin lege de altfel (!), îşi regăsesc argumente nu doar în banalele de acum drumuri asfaltate sau lucrări de canalizare, ci şi în păstrarea cu sfinţenie a unor valori morale specifice celor şapte ani de-acasă ai muntenilor autentici. Respectul între semenii comunităţii, trecerea peste mici diferende în favoarea găsirii căii de mijloc spre înainte sunt stări de fapt pe care le veţi întâlni la Vicovu de Sus.
Gospodari autentici, vicovenii au adoptat o strategie electorală comună, bazată pe rezultate, ce a condus la desemnarea drept primar, vreme de şase mandate, încă din 1996, a dlui Gheorghe Schipor. După cei peste 20 de ani de şefie a executivului local, Gheorghe Schipor face parte, la nivel naţional, dintre puţinii aleşi ai urnelor care au reuşit prin proiectele lor, în mare parte realizate, să câştige încrederea votanţilor pentru un drum lung împreună. De aceea, probabil, la întrebarea brut reportericească „Ce rezultate aveţi la sfert de mandat?”, cu un zâmbet hâtru în colţul gurii, primarul Vicovului de Sus punctează pentru 1-0 în favoarea gazdelor: „Care dintre ele?”, revenind într-un ton foarte serios pentru a mă lămuri: „Nu putem vorbi de rezultatele primarului, căci tot ceea ce s-a făcut aici e rodul muncii unei echipe – executivul local şi consiliul local – ce a fost sprijinită de locuitorii oraşului nostru”. „Ceea ce mi-am dorit întotdeauna a fost ca rezultatele muncii noastre să fie simţite de comunitate în întregul ei, nu doar de o mică parte dintre oameni. Unul vrea strada betonată, altul vrea apa-canal, altul… Eu am considerat, şi toate acţiunile mele au fost ghidate de acest principiu, că vicoveanul trebuie să simtă dezvoltarea localităţii în ansamblul ei prin ceea ce înseamnă un proiect de mare anvergură. Campusul şcolar sau podul peste Suceava reprezintă, de exemplu, astfel de investiţii de mare anvergură. Rezolvarea unei probleme locale înseamnă să mulţumeşti cât mai mulţi oameni”, şi-a continuat primarul ideea.
Într-adevăr, cele două proiecte amintite se pot defini fără nicio îndoială ca fiind „de mare anvergură”.
Proiectul podului peste râul Suceava a demarat la finele anului 2014, valoarea lucrărilor ridicându-se la peste 13 milioane de lei, acoperită în cea mai mare parte prin finanţare obţinută prin Programul Naţional de Dezvoltare Locala (PNDL I). Primăria Vicovu de Sus a contribuit finanţând o serie de cheltuieli diverse, cheltuieli neacoperite prin proiect. După cum ne-a precizat dl Gheorghe Schipor, „iluminarea podului nu a fost prevăzută, dar s-a dovedit necesară şi am suportat din fondurile locale şi, după cum vedeţi, acum se face, stâlpii sunt instalaţi, se lucrează la finalizarea lucrării”. Într-adevăr, stâlpii de iluminat public străjuiesc deja calea trecătorului pe toată lungimea podului de 288 de metri, dar şi pe restul drumului ce va face legătura directă dintre centrul Vicovului de Sus şi Bivolărie, asigurând astfel o scurtare semnificativă a distanţei dintre cele două teritorii ale localităţii: de la un ocol de 9 km la doar 1,4 km. Podul, care prin dimensiunile sale (288 metri lungime şi 9 metri lăţime) va fi pe poziţia a doua la nivel judeţean ca ordin de mărime, dar şi lucrările conexe sunt impresionante pentru oricine le priveşte, amplitudinea lucrărilor justificând bugetul generos al lucrărilor. Valoarea apărărilor de maluri depăşeşte valoarea construcţiei podului, deoarece, prin condiţiile impuse de Apele Române, se prevedea ca în amonte să fie făcute lucrări de apărare a malurilor de cel puţin două lungimi de pod, deci circa 600 de metri.
În cei aproape trei ani de când s-au început lucrările, acestea au fost permanent monitorizate de şeful executivului local: „Pas cu pas, le-am urmărit şi le urmăresc până la finalizare pentru că aşa trebuie să facă un primar. Poate nici dirigintele de şantier nu a urmărit fazele lucrării aşa cum am făcut-o eu. Vă spun asta chiar cu riscul de a deveni lipsit de modestie, deoarece m-a interesat reuşita acestei investiţii”. De altfel, Gheorghe Schipor poate fi considerat un om cu experienţă în construcţia de poduri, atâta vreme cât, în amonte, la circa 3 km, o investiţie similară a fost realizată într-un alt mandat de-al său, în anul 2008, asigurându-se astfel legătura între Vicovu de Sus şi Putna printr-un pod de 122 de metri lungime, cu câte două benzi pe sensul de mers, investiţie realizată exclusiv din bugetul local (cca. 30 miliarde lei vechi).
La această oră, podul este finalizat, lucrându-se acum doar la diferite lucrări de finisare. Inaugurarea propriu-zisă a acestui obiectiv de investiţii este programată a avea loc în luna noiembrie, atunci când vor fi finalizaţi şi cei circa 1.100 de metri de şosea asfaltată din totalul de 1,4 km al noului drum de legătură Vicovu de Sus – Bivolărie.
Pornit din acelaşi impuls de a realiza un obiectiv util comunităţii şi care să dureze peste ani, proiectul campusului şcolar, destul de recent finalizat, a fost iniţiat în 2007, dar parcursul său a fost unul mai greoi pe fondul destulelor (prea multelor, mai exact!) modificări de legislaţie în domeniul achiziţiilor publice. O astfel de modificare, produsă în 2009, a pus Primăria Vicovu de Sus în postura de a plăti penalităţi de 25 la sută din valoarea investiţiilor la acel moment, iar în 2012, din acelaşi motiv absolut independent de voinţa administraţiei locale şi imposibil de previzionat, pe de altă parte, o nouă serie de penalităţi a trebuit să fie suportată de la bugetul local, după cum ne-a declarat primarul Gheorghe Schipor, deloc încântat de ceea ce îmi spunea, totodată precizând: „Ştiu ce înseamnă ca primar să te zbaţi pentru un proiect, pentru implementarea lui, dar sunt atâtea lucruri pe care trebuie să le respecţi că simţi uneori cum te sufocă birocraţia”.
Dorinţa de a duce la bun sfârşit ambiţiosul proiect al campusului şcolar a făcut ca, deşi sistate temporar din lipsă de fonduri în 2009, lucrările să fie continuate cu aportul financiar al bugetului local, absolut necesar pentru a finaliza unele etape ce nu suportau amânări. În 2014 s-a apelat cu succes la o finanţare din fonduri europene, data de 30 noiembrie 2015 însemnând finalizarea lucrărilor şi punctul terminus a ceea ce poate fi numită „saga” campusului şcolar. Însă toate aceste eforturi au condus la un rezultat care este foarte vizibil pentru oricine vizitează oraşul, şi nu doar pentru beneficiarii direcţi, adică elevii Liceului Tehnologic „Ion Nistor” (un număr de 2.120 de elevi în 81 de clase) şi ai celorlalte instituţii de învăţământ din localitate, sau indirecţi, iubitorii locali ai sportului care au acum terenuri de sport moderne, cu gazon sintetic, iluminare pe timp de noapte etc.
Cu o valoare totală de aproximativ 8 milioane de euro (34.519.693,89 lei), din care contribuţia autorităţii locale a fost de circa 2 milioane de euro (9.241.319,49 lei), proiectul s-a concretizat în reabilitarea unor clădiri existente, dar şi construirea unora noi, precum: corp şcoală cu 10 săli de clasă, internat cu 110 de locuri, cantină, 10 garsoniere pentru profesori, centrală termică, sală de sport, teren de sport, atelier, grădiniţă. Cu un efort financiar de 900.000 de lei din partea Consiliului Local s-a realizat şi dotarea spaţiilor noi din campus. De altfel, dl prof. Cătălin Bărbuţă, directorul liceului, ne-a declarat: „În urma dării în folosinţă a spaţiilor noi, învăţământul la clasele V-XII se desfăşoară într-un singur schimb, baza materială actuală a liceului fiind cea mai modernă din judeţ”.
Întrebarea pertinentă dacă finalizarea lucrărilor la campus a însemnat şi o eventuală diminuare a stresului pentru edilii locali, absolut firesc la o întreprindere de aşa dimensiuni, a căpătat un răspuns oarecum neaşteptat şi plin de năduf: „Încă sunt probleme!”. „O problemă pe care nu am rezolvat-o încă e cea a personalului de deservire: bucătari, fochişti, pază, pedagogi, oameni de serviciu etc. de care avem nevoie pentru desfăşurarea activităţii unui campus şcolar. Am notificat Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, precum şi ministerul de resort să ne aprobe numărul de oameni necesari pentru activitatea de acolo. Prin programul de finanţare am prevăzut crearea a 10 noi locuri de muncă, criteriu a cărei îndeplinire este urmărită de către autoritatea de implementare a proiectului. Nu pot rezolva acest lucru, deoarece ţine şi de IŞJ. Avem fondurile necesare, dar nu avem îndeplinite formalităţile ce ţin de o abordare birocratică ce ne pune în dificultate şi pe noi”, este explicaţia nădufului edilului local.
Purtând discuţia spre subiecte mai optimiste, întrebarea referitoare la alte proiecte îşi găseşte împlinirea răspunsului într-o enumerare modestă şi sumară a modernizărilor şi construcţiilor noi de grupuri sanitare ce se fac la două dintre şcolile generale ale Vicovului de Sus (prin PNDL I) – Şcoala Generală Nr. 2, un proiect în valoare de cca. 20 miliarde lei vechi, aflat în faza de licitaţie pentru executare lucrări, iar la Şcoala Generală Nr. 3, pe 13 octombrie se semnează contractul pentru executarea lucrărilor, valoarea fiind de cca. 14 miliarde lei vechi -, precum şi mai recentul proiect, cu o valoare aprobată de 4.800.017 lei noi, prin care, la Şcoala Generală Nr. 1, graţie PNDL II, se va construi un nou corp de clădire şi se vor reabilita, moderniza şi dota spaţiile de studiu existente.
Şi pentru că ne aflăm în mijlocul Bucovinei, subiectul Centenarului Unirii trebuie abordat, însă fără ca aceasta să-l prindă nepregătit pe primarul Gheorghe Schipor, care ne-a declarat că cel puţin două acţiuni vor fi dedicate acestui moment special. Unul dintre ele, amenajarea parcului din faţa clădirii primăriei, realizat prin fonduri proprii, este în faza de finalizare deja, locul căpătând un alt chip, cu atât mai mult cu cât găzduieşte Monumentul eroilor din cele două războaie mondiale, ridicat în 2001. Pe de altă parte, cu sprijin de la guvern se speră că va putea fi cinstită aşa cum se cuvine memoria celui care a fost Ion Nistor, unul dintre promotorii unirii Bucovinei cu Ţara mamă, prin amenajarea unei case memoriale.
Rezultatele de până acum, la sfertul celui de-al şaselea mandat al primarului Gheorghe Schipor şi al executivului local cu sprijinul Consiliului Local, pot inspira vicovenilor nota de optimism cuvenită şi pentru realizarea proiectelor în curs sau cele viitoare, amintind aici doar pe cel prin care printre cele 14 localităţi din judeţ în care urmează să fie realizate lucrări de refacere şi extindere a reţelelor de apă şi de canalizare, figurează şi oraşul Vicovu de Sus cu lucrări în valoare de 27 milioane de euro.
Comentarii