În zilele de 4-5 septembrie a.c., la Chişinău, Republica Moldova, a avut loc ediţia a VI-a a Congresului Mondial al Eminescologilor. Acţiunea s-a desfăşurat sub egida Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutului de Filologie, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Centrului Academic Internaţional „Eminescu”, Asociaţiei Naţionale a Oamenilor de Creaţie din Moldova, Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Primăriei Municipiului Chişinău şi Primăriei Comunei Dumbrăveni, jud. Suceava, România.
Între participanţii la cea de-a VI-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor s-au numărat personalităţi culturale şi politice din Republica Moldova, România, Italia, Chile, Turcia şi Ucraina. Mesaje au fost primite din partea acad. Victor Crăciun care, din motive obiective, nu a putut fi prezent, a doamnei Ana Lucia Culev de la Direcţia Cultură a Municipiului Chişinău, a Excelenţei Sale ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă. Au fost prezenţi: premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, ministrul Culturii Republicii Moldova, Monica Babuc, Maria Grapini, europarlamentar din România, acad. Eugen Simion, dr. Florian Copcea, acad. Vasile Tărâţeanu, dr. Ioan Ieţcu, prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, acad. Nicolae Dabija, eminescologul Theodor Codreanu, dr. Giuseppe Manitta din Italia, traducător al lui Eminescu în limba italiană, prof. Ali Narcin din Turcia, traducător al lui Eminescu în limba turcă, Mario Castro Navarette (Chile), Miroslava Luchianchicova, traducătoare a lui Eminescu în limba rusă, Vladimir Poiată (Ucraina), Elena Dabija, directoarea Centrului Internaţional „Mihai Eminescu” de la Chişinău, prof. Dumitru Copilu-Copillin, primarul comunei Dumbrăveni-Suceava, Ioan Pavăl, Mihai Chiriac, secretarul Primăriei Dumbrăveni, Lucia Olaru Nenati, prof. Viorel Dinescu, Doina Rizea Georgescu, dr. Nae Simion Pleşca, acad. Ioan Aurel Pop. Manifestarea a fost moderată de academicienii Eugen Simion şi Mihai Cimpoi, desfăşurându-se în „Sala Azurie” a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.
Cuvântul de deschidere l-a avut preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Gheorghe Duca, care a evidenţiat personalitatea poetului Mihai Eminescu şi a adresat un cuvânt de bun venit celor prezenţi.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, în luarea sa de cuvânt a spus: „Congresul Mondial depăşeşte cu mult hotarele ţării. Mihai Eminescu, poetul nostru de geniu, este un veritabil model literar”. Premierul a urat academicianului Mihai Cimpoi, la împlinirea vârstei de 75 de ani, un călduros „La mulţi ani!”, spunând: „Mihai Cimpoi face parte din patrimoniul cultural al nostru, el este şi fondatorul Congresului Eminescologilor, lui i se datorează valorificarea operei eminesciene şi îndrăznesc să spun că Mihai Cimpoi este un literat universal şi ne mândrim că el este al nostru”.
Ministrul Culturii, Monica Babuc, a spus între altele: „Dacă nu ar fi existat Eminescu, noi ar fi trebuit să ne dăm demisia. Despre acad. Mihai Cimpoi a spus: „Dl Mihai Cimpoi este un extraordinar intelectual şi are vocaţia de om de bine; mi se pare exemplară viaţa lui de până la 75 de ani”. Iar surpriza pe care a oferit-o auditoriului a fost aceea că a recitat poezia lui Marin Sorescu „Eminescu n-a existat”.
Acad. Eugen Simion a amintit că anul acesta s-au împlinit 151 ani de la înfiinţarea Academiei Române. Domnia sa a vorbit despre Ion Luca Caragiale („este patronul meu spiritual”), Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mihail Kogălniceanu, despre eforturile pe care le face financiar Editura „Academia”, care a reuşit să-i păstreze caietele lui Eminescu într-o arhivă computerizată şi editate. „Trebuie menţionat că am găsit oameni de bine care au contribuit financiar la publicarea multor volume, şi aici îl amintesc pe primarul comunei Dumbrăveni, Ioan Pavăl, care a contribuit financiar la publicarea operei lui Emil Cioran” a spus acad. Eugen Simion, în încheiere declarând: „Să fii bogat într-o ţară neculturală este o nefericire”.
Acad. Ioan Aurel Pop a evidenţiat că manifestarea coincide cu ziua de naştere a acad. Mihai Cimpoi: „Îi doresc să crească mult în bucurie şi demnitate, să-l ţină Dumnezeu în deplinătatea forţelor intelectuale şi aşa după cum spunea Cioran: Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă”. Limba este semnul unei demnităţi. Avem culturi naţionale şi cultura se face printr-o limbă. Mihai Cimpoi este un om foarte serios, avem un destin comun, cultura ne uneşte să putem face ceea ce nu pot face oamenii politici. Cine scrie bine serveşte o naţiune, serveşte un popor. În anul 1918, românii s-au regăsit între graniţe. În realitate, nu poţi scrie decât în limba română. Adevărata romanitate se găseşte în acel dicţionar al cărui autor este Mihai Cimpoi. Mi-am propus să vorbesc despre naţionalismul lui Eminescu. După 1990, Eminescu a fost mai respectat aici, chiar dacă unii dintre români spun că este o ruşine să rămâi la Eminescu. Noi, în România, am uitat de Eminescu. Aici, la Chişinău, Eminescu este respectat”.
Primarul comunei Dumbrăveni, Ioan Pavăl, în cuvinte modeste, dar sincere, şi-a evidenţiat iubirea faţă de Mihai Eminescu, adăugând: „Mie îmi place să vorbesc despre oamenii vii, despre cei de astăzi, dnii Mihai Cimpoi şi Eugen Simion. Să evidenţiem, să spunem ce fac aceşti oameni, ce lucruri frumoase ne dăruiesc”.
Dr. Ioan Ieţcu a ţinut să vorbească despre boala şi moartea lui Mihai Eminescu: „Despre boala şi moartea marelui poet au scris mulţi diletanţi care s-au socotit chemaţi să se pronunţe şi mai puţini dintre cei care au avut dreptul s-o facă, medici sau nemedici. Au făcut epocă, au emis păreri şi păreri. Dar, încetul cu încetul, au fost demolate convingeri impuse prin autoritatea celui care le susţinea şi regret să spun cât m-a dezamăgit opinia pontifului criticii literaturii româneşti George Călinescu. El susţinea că Eminescu a suferit de «marea întunecime» ca «nebun organic» şi pe fond luetic (sifilitic). Regretul exprimat mai sus lasă loc, în mod justificat, revoltei când afli că documente importante referitoare la datele obiective despre boala şi moartea lui Mihai Eminescu au dispărut din Biblioteca Academiei Române, iar vandalizarea raportului dr. V. Vineşi, medicul curant al lui Eminescu în ultimele trei luni de viaţă, este confirmarea acţiunii consensuale a adversarilor marelui poet şi după un secol; raportul a fost distrus prin tăiere cu lama”. Dr. Ieţcu a mai vorbit despre psihoza maniaco-depresivă care s-a demonstrat a fi adevărata cauză a bolii lui M. Eminescu; în epocă, mania, depresia, demenţa, alienarea mentală, nebunia erau termeni care creau confuzie. Dr. Ioan Ieţcu a reamintit: „Până şi acele accese de la gambe, puse pe seama sifilisului, erau mai degrabă un eritem nodus tuberculos pentru care s-a tratat lângă Odesa, la Balta Liman. Aşa s-a ajuns ca opinia multor medici să nu fie luată în seamă de criticii literari, afară de Nicolae Manolescu, Theodor Codreanu, Nicolae Georgescu; cei mai mulţi au rămas sclavii cutumelor călinesciene”.
Acad. Mihai Cimpoi a precizat că în decursul celor şase ediţii, la manifestare au fost prezenţi eminescologi din 54 de ţări.
Eminescologul Theodor Codreanu a vorbit despre „Basarabia eminesciană”: „De ce există o Basarabie eminesciană? Dacă nu ar fi apărut Mihai Cimpoi, poate nu ar fi existat niciodată Basarabia eminesciană. Premierul Republicii Moldova, care se revendică din Eminescu, dovedeşte că este un mare român. Mihai Cimpoi a contribuit în mod hotărâtor la constituirea Basarabiei eminesciene”.
Acad. Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi, în cuvinte emoţionante şi calde, a vorbit despre elevul şi bibliotecarul lui Aron Pumnul, Mihai Eminescu, spunând: „Bucovina, pentru Mihai Eminescu a însemnat foarte mult. Eminescu nu poate fi conceput fără Bucovina, iar Bucovina fără Eminescu”.
Eminescologul Nae Georgescu a vorbit despre cartea sa „Eminescu: ultimele zile la Timpul”, a mai vorbit despre Eminescu în Polonia, gândirea lui Eminescu faţă de trecutul şi prezentul său.
Lucia Olaru Nenati a evidenţiat valoarea lui M. Eminescu, vorbind despre poezia şi jurnalistica eminesciană, ea fiind cea care a condus, la Ipoteşti, Casa Memorială „Mihai Eminescu”.
Poetul Viorel Dinescu a spus: „Opera lui Eminescu nu a dispărut niciodată din conştiinţa generaţiilor mai vechi şi mai noi. După Eminescu, în România existau două naţiuni, una a poporului sărăcit şi exploatat şi alta beneficiară a rodului celor mulţi. Şi astăzi, în polemicile literare, mai ales opozanţii îşi aruncă în cap unul altuia învinuirea de naţionalism şi antisemitism, ca şi cum ar vrea să-l desfiinţeze pe Mihai Eminescu. Sentimentul naţional nu înseamnă şovinism; asimilarea care s-a făcut între aceşti doi termeni e falsă şi rău intenţionată. Spre exemplu, nu putem decât să admirăm lupta popoarelor coloniale pentru înlăturarea tutelei şi pentru dreptul de a trăi şi a se manifesta potrivit specificului naţional”.
Poetul şi redactorul-şef al revistei „Literatura şi Arta”, acad. Nicolae Dabija, a spus: „Când vorbim despre Eminescu, vorbim despre noi, când vorbim de Eminescu, vorbim şi de Mihai Cimpoi. Mihai Eminescu este unul dintre reperele acestui neam. Există o teamă de Mihai Eminescu. În satul Puhoi din Basarabia, nasul lui Eminescu a fost rupt de douăzeci de ori şi tot de atâtea ori a fost refăcut… Noi ne-am săturat de „Somnoroase păsărele”. Eu cred că Eminescu trebuie citit în haine noi. În Siberia, românii luau înaintea bucăţii de pâine o carte de poezii de-a lui Mihai Eminescu. Mulţi români basarabeni au supravieţuit în Siberia datorită lui Eminescu. Noi suntem naţionalişti pentru că-l iubim pe Eminescu. Eminescu trebuie recitit mereu”.
Subsemnatul a vorbit despre Eminescu şi perioada proletcultistă
În ziua de 5 septembrie, la Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, lucrările congresului au fost continuate, moderatori fiind directoarea centrului, Elena Dabija şi acad. Mihai Cimpoi. În deschiderea lucrărilor, Elena Dabija a urat celor prezenţi să aibă parte de Mihai Eminescu şi de împlinirea idealului de reunire cu Ţara Mamă.
Comentarii