Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuşi apoi în Oceanul Pacific a produs creşterea aversiunii faţă de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt şi monedele de la marginea zonei euro.
La conjunctura internaţională nefavorabilă s-au adăugat şi temerile pieţei faţă de politicile fiscale şi salariale ale guvernului PSD – ALDE, ceea ce a netezit drumul euro peste pragul de 4,6 lei, care a fost testat constant în ultimele zile.
Piaţa a fost mult mai agitată decât în alte şedinţe, astfel că tranzacţiile s-au realizat între 4,596 şi 4,614 lei. În opinia dealerilor bancari, BNR ar fi intervenit discret, astfel că la ora 14 cotaţiile erau de 4,595 – 4,598 lei.
Cursul dolarului american a înregistrat o scădere majoră, de la 3,8513 la 3,8198 lei, nivel minim din 13 ianuarie 2015, iar cotaţiile lui au fluctuat între 3,816 şi 3,845 lei. Comparativ cu sfârşitul lui iulie, pierderile dolarului se ridică la aproape 7 bani.
Moneda elveţiană stagna pe pieţele internaţionale la 1,136 – 1,145 franci/euro, astfel că media ei a urcat de la 4,0387 la 4,0428 lei.
Valutele din regiune se depreciau, la rândul lor, faţă de euro. Moneda poloneză înregistra cele mai mici pierderi, 4,245 – 4,268 zloţi, iar cea maghiară se deprecia la 304,2 – 305,5 forinţi.
Dolarul şi-a accentuat pierderile faţă de euro şi de un coş comun al principalelor valute. Perechea euro/dolar a scăzut până la 1,2069 dolari, pragul de 1,20 dolari fiind depăşit prima dată după 2 ianuarie 2015.
Aprecierea euro s-a bazat, pe lângă criza geopolitică şi uraganul Harvey care a devastat statul american Texas, pe majorarea cererii de obligaţiuni suverane germane şi îmbunătăţirea aşteptărilor privind evoluţia economiilor din zona euro.
Trebuia remarcat că dolarul a pierdut faţă de euro, de la începutul anului, peste 14%.
Ca de obicei, investitorii s-au repliat în activele considerate sigure, aşa că uncia de aur a trecut de pragul de 1.320 dolari, care nu a mai fost atins din noiembrie trecut.
Comentarii