In memoriam amiral Horia Macellariu

 (1894-1989)

> La 25 august, de sărbătoarea ortodoxă a Sfintei Marii, se sărbătoreşte Ziua Marinei Române

 S-a născut la data de 28 aprilie 1894, în oraşul Craiova. Tatăl său era de profesie inginer silvic, iar mama sa era fiica unui ofiţer de cavalerie, participant la Războiul de Independenţă (1877-1878).

Horia Macellariu a studiat la Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti, după care a urmat cursurile Şcolii Militare de Artilerie, Geniu şi Marină, devenind sublocotenent de marină la 15 iunie 1915.

În anul următor, România a intrat în război, iar tânărului ofiţer i s-a încredinţat funcţia de comandant al navei de comandament „Princepele Nicolae”, fiind în acelaşi timp adjutantul contraamiralului Nicolae Negru, comandantul Flotei de operaţii româno-ruse de pe Dunăre.

Distingându-se în timpul acţiunilor militare din Primul Război Mondial, a fost decorat cu Ordinul Crucea României.

După încheierea Primului Război Mondial a absolvit Şcoala de aplicaţii şi Şcoala de informaţii pentru ofiţerii superiori.

În anul 1926 şi-a luat licenţa în drept şi apoi a devenit doctor în ştiinţe economice şi politice.

În perioada 1927-1928 a studiat la Şcoala de război naval din Paris, obţinând Brevetul de Ofiţer de Stat major, fiind decorat de preşedintele Franţei cu Crucea de Cavaler al Legiunii de Onoare.

Revenit în ţară, i s-a încredinţat comanda a mai multor nave de luptă, printre care torpilorul „Vârtejul”, monitoarele fluviale „Lascar Catargiu” şi „Mihail Kogălniceanu”.

Ulterior a îndeplinit funcţii de răspundere (în cadrul Ministerului de Război): inspector general al Marinei, respectiv şef de Stat Major al Diviziei de Mare.

Ulterior, la 22 iunie 1941, a fost numit Şef de Stat major al Forţelor Navale maritime.

De la 20 august 1941, a comandat forţele operative navale române şi germane din Marea Neagră.

Ca urmare a misiunilor de luptă executate pentru apărarea litoralului, a fost decorat, prin decret regal, cu Ordinul „Coroana României” şi cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.

În noaptea de 23-24 august 1944, Şeful de Stat major al Marinei Române i-a ordonat contraamiralului Macellariu să înceteze orice subordonare faţă de comandantul german, să oprească luptele împotriva sovieticilor, să riposteze în situaţia că trupele germane îl vor ataca, „să se evite orice fel de provocare faţă de forţele germane”, să lupte şi să nu cedeze comandantului german distrugerea portului Constanţa şi capturarea flotei române. Ca urmare a acestora, flota germană s-a retras fără lupte la 25 august 1944.

La 24 martie 1945, contraamiralul Horia Macellariu a fost trecut în rezervă.

Odată cu preluarea puterii de comunişti, a început o periodă de suferinţe pentru contraamiralul Horia Macellariu, deoarece se opunea Guvernului Dr. Petru Groza. În timpul grevei regale, a contribuit la organizarea manifestaţiei promonarhiste de la 8 noiembrie 1945. În primăvara anului 1946, Contraamiralul Macellariu era considerat conducătorul forţelor de rezistenţă din zona Bucureştiului, grupate într-o organizaţie de luptă antisovietică şi progermană numită „Valurile Dunării”.

Fiind urmărit de forţele de securitate, acuzat de crime de război şi de conducerea acţiunilor de luptă împotriva flotei URSS, considerat a fi implicat şi în organizaţia „Sumanele Negre”, „Tribunalul Poporului” l-a acuzat de complot împotriva orânduirii de stat. Horia Macellariu a fost condamnat în contumacie la muncă silnică pe viaţă, la 18 noiembrie 1946. Ulterior a fost prins şi închis. A fost eliberat din închisoare la data de 29 iulie 1964, odată cu graţierea colectivă acordată deţinuţilor politici de Gheorghiu-Dej prin Decretul nr. 411/1964.

Amiralul Horia Macellariu a decedat la data de 11 iulie 1989, în Bucureşti, şi a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cozia, alături de părinţi şi de soţia sa.

În prezent, o corvetă a Marinei Militare Române poartă denumirea de „Contraamiral Horia Macellariu”, iar o stradă din cartierul Băneasa, Bucureşti, poartă numele de Horia Macellariu.

General de Brigadă (r.) Cojocaru Zaharie, preşedintele Filialei Suceava „Petru I Muşat” a ANCMRR

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: