Iarăşi ne-a redeschis drumul spre adevăr şi lumină eterna Naştere a Mântuitorului Limbii Române. De la Cernăuţi până în capătul lumii, de ziua naşterii lui Eminescu, care este şi a culturii noastre naţionale, pe români îi uneşte un singur nume. Eminescu cuprinde tot ce am acumulat mai bun de la apariţia noastră pe pământ, dar şi durerile şi suferinţele din care s-au născut valorile româneşti, căci frumosul cere jertfe. Şi nu cunoaştem printre români un alt altar de jertfă în numele sublimului decât cel care ne-a deschis porţile dorului de infinit.
Lăudăm, cântăm şi ne bucurăm…
Şi cu asta rămânem, aş spune. Dar nu mă lasă inima, căci orice drum spre Eminescu, orice cântare şi închinare lasă o urmă de lumină în conştiinţa noastră. Toţi fraţii înstrăinaţi se regăsesc în inima lui, în suspinul şi dragostea lui Eminescu pentru un „neam al nevoii”. Dumnezeu ne-a trimis multă zăpadă în ajun de 15 ianuarie, neaua imaculată acoperind tot ce ne-ar fi supărat privirile în jurul bustului Poetului din curtea casei lui Aron Pumnul. Cât nu s-a ruinat, cât se ţin aceşti pereţi, e vie speranţa că va fi reluat proiectul de reabilitare a memorabilei case. Am primit această încredinţare şi de la Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, prezentă cu întreaga echipă diplomatică şi o substanţială susţinere la toate momentele ce-au dat strălucire sărbătorii eminesciene şi Zilei culturii naţionale. Excelenţa sa a sensibilizat că dragostea Cernăuţiului pentru Eminescu vibrează în unison cu a Bucureştiului – depunerile de flori la bustul Luceafărului din curtea profesorului său iubit din partea societăţilor româneşti din Cernăuţi, a delegaţiilor de la Suceava, Vatra Dornei, Târgovişte, judeţul Alba, au început odată cu slujba de pomenire la mormântul Poetului din cimitirul Belu. Referitor la acest loc de rugăciune şi regăsire identitară, care este pentru noi casa lui Aron Pumnul, dna Consul General a concretizat că proiectul de restaurare a clădirii, asumat de guvernul român şi fostul Departament Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, rămâne în atenţia statului român, a actualului Minister pentru Românii de Pretutindeni: „Încercăm să urgentăm aceste demersuri, dar e destul de complicat, apar probleme de ordin juridic. Avem nevoie de multe aprobări. Demersul asistat de Fundaţia «Casa Limbii Române», condusă de dl Vasile Tărâţeanu a înaintat mult în privinţa formalităţilor. Ne bucurăm de susţinerea şi înţelegerea primarului Oleksii Kaspruk”. Ca o continuare a cuvintelor Consulului General că „Eminescu ne mângâie toate durerile, ne rezolvă toate divergenţele”, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, Ilie T. Zegrea a atins câteva întrebări vulnerabile: Cu ce fapte venim la Ziua Poetului Naţional? Cum ne apărăm limba maternă, asupra căreia iarăşi atârnă pericol de moarte? A dat imbold şi altor vorbitori gata să-şi reverse durerile, deşi ne-am convins nu o dată de ineficienţa unor asemenea discuţii în momentele festive.
La monumentul din centrul oraşului, duhul eminescian plutea peste valma de figuri fantasmagorice aduse de „malancarii” moderni, peste alaiul personajelor de poveste pogorâte din străfundurile datinilor româneşti. De câţiva ani acest extraordinar carnaval se suprapune cu sărbătorirea naşterii lui Eminescu. Astfel, colective artistice şi oaspeţi din România au plăcutul prilej de a fi părtaşi la două sărbători – una pitorească, exotică, şi una ce ni se lipeşte de inimă, prin care ne manifestăm dragostea şi sentimentele în forma publică de câteva ori pe an şi tainic în dialogul fiinţei interioare cu Eminescu. Însoţiţi de cântările corului „Dragoş Vodă”, şi-au redeschis sufletele în faţa lui Eminescu primele persoane din conducerea regiunii şi oraşului – Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional, guvernatorul Oleksandr Fisciuk, primarul Oleksii Kaspruk. Cu jerbe de flori pentru Poet şi un frăţesc mesaj pentru bucovinenii din astă parte a venit preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, dl Gheorghe Flutur, asistat de o minunată formaţie artistică de la Mălini, baştina lui Nicolae Labiş. Îndrăgostită de frumoasa tradiţie de a veni cu braţe de flori şi inimi curate la Eminescu, dna Eleonora Moldovan a rostit cuvinte de mulţumire pentru demnitarii prezenţi, Societatea „Mihai Eminescu” şi celelalte societăţi implicate în organizarea sărbătorii, pentru toţi românii păstrători de tradiţii, credinţă şi dragoste întru Eminescu.
Eterna tinereţe a Poetului
Suntem lipsiţi de bucuria de a asculta cum îşi citea Eminescu poeziile, dar de Ziua Naşterii Sale, la Cernăuţi, poezia eminesciană prinde glas şi viaţă prin vocile copiilor. De mai mulţi ani mă bucur de onoarea de a face parte din juriul Concursului de recitare a operei eminesciene, iniţiat de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, condusă de poetul Ilie Tudor Zegrea. Şi de fiecare dată pot mărturisi cu mâna pe inimă că acesta-i unul din cele mai sincere momente din suita manifestărilor consacrate naşterii lui Eminescu. E cel mai sincer, pentru că aparţine copiilor, celor tineri cu sufletele neîntinate, care încă n-au deprins de la adulţi arta prefăcătoriei, nu s-au învăţat să simuleze altceva decât ceea ce simt, chiar dacă unii se poticnesc referitor la cunoaşterea textului.
La actuala, cea de-a XII-a ediţie, însă, n-au existat motive pentru obiecţii. Poate datorită faptului că drumul concurenţilor a fost deschis de poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, scrisă de Mihai Eminescu cu 150 ani în urmă când era adolescent, de vârsta majorităţii participanţilor. Recitalul elevului gimnaziului nr. 6, cetăţean al României, Darius Nicolae Neagoe, le-a fost de bun augur mai ales celor din categoria I (clasele 5-7). Prin vocile lor Eminescu mereu întinereşte, mărturie fiind tendinţa spre desăvârşire demonstrată ca şi la celelalte ediţii a tradiţionalului Concurs-recital de versuri ale Marelui Poet, desfăşurat sub egida Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, susţinut de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al ARS, Asociaţia republicană pedagogico-ştiinţifică „Aron Pumnul”, la care anul acesta au aderat cu daruri de carte prietenii din Suceava – Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii judeţene ”Ioan Sbiera”, şi scriitoarea Doina Cernica. Contribuţia Consulatului General al României a fost deosebită, Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, pe bună dreptate poate fi numită tutorele acestui concurs. Aşa cum şi-a anunţat din anii trecuţi dorinţă, Excelenţa Sa a făcut totul ca aceşti copii să simtă susţinerea statului român. Toţi participanţii, indiferent de clasament, au fost răsplătiţi cu demnitate. Încă înainte de bilanţul juriului, dna Eleonora Moldovan a anunţat că toţi participanţii vor primi din partea Consulatului premii băneşti a câte 300 grivne şi locuri de odihnă la mare, în cadrul proiectului ARC. Într-adevăr, toţi concurenţii au meritat înalta atenţie, impresionând prin buna pregătire un juriu exigent, din care au făcut parte consulul Aurelian Rugină, poeţii Vasile Tărâţeanu şi Simion Gociu, criticul literar Ştefan Broască, reprezentanta Departamentului Învăţământ şi Ştiinţă Olga Ostafi, dr. Gabriel Cărăbuş. Un cuvânt aparte de laudă merită profesorii de limba şi literatura română, mai ales cei din Herţa, care au făcut o selecţie la etapa raională.
Recunoştinţa organizatorilor a fost îndreptată asupra gazdelor, Gimnaziul nr.6, directorul Ion Ignat având prilejul pe parcursul deja a 12 ani să deschidă uşile în faţa acestei prestigioase competiţii. Ascultând cu inima încărcată de melosul versurilor recitalul, eram cuprinsă de sentimente de bucurie şi de durere. Pe de o parte tot mai alarmant simţim apropierea pericolului scoaterii limbii române din şcoli, implicit şi a studierii operei eminesciene, iar pe de alta ne înseninează gândul că avem copii atât de talentaţi şi profesori care le dezvoltă harul creator, orientându-i pe făgaşul asimilării valorilor naţionale veritabile. Acest moment a fost menţionat cu vădită bucurie de poetul Mircea Lutic, care a apreciat evoluţia în profunzime a Concursului, i-a menţionat pe profesori pentru selecţia poeziilor. Noi accentuăm că toţi participanţii s-au întors acasă învingători, cu aceleaşi plicuri, înmânate de Consulul General Eleonora Moldovan şi ministru consilier Ionel Ivan, care au contribuit financiar (câţiva cu plicuri şi de la poetul Arcadie Opaiţ, reapărut pe arenă cu premiile familiei sale), seturi de cărţi de la sucevenii Gabriel Cărăbuş şi Doina Cernica, de la directoarea Editurii „Alexandru cel Bun”, dna Alexandrina Cernov, iar diplomele au fost repartizate astfel: locul I – Tatiana Govornean (Gimnaziul nr.6, cl. 6-a, prof. Ancuţa Bâcu), Caterina Magas (C.I.E. Buda Mare, Herţa, cl. 8-a, prof. Vera Gherman), Andrei Scripcar (ŞM nr.10, Cernăuţi, prof. Rodica Bucaciuc); locul II – Victor Abutnariţă (C.I.E. Târnauca, Herţa, cl. 7-a, prof. Viorica M. Pantea), Maria Velea (ŞM Ciudei, Storojineţ, prof. Mariana Meglei), Grigore Sârbu (C.I.E. Godineşti, Herţa, cl. 10-a, prof. Nelea Slanina), Dumitru Ungureanu (Gimnaziul nr.6, cl. 10-a, prof. Doina Colesnicov); locul III – Mariana Opaeţ (Liceul ”Mihai Eminescu”, Carapciu, cl. 7-a, prof. Elena Cârciu), Maria Grozavu (ŞM nr.1 Ciudei, cl. 7-a, prof. Mariana Meglei), Maria şi Constantin Costaş (ŞMI nr.13, Cernăuţi, cl. 9-a, cl. 5-a, prof. Nicolae Costaş), Catalina Pavlenco (ŞM Voloca, Hliboca, cl. 11-a, prof. Nicolae Mintencu). La un bun nivel s-au prezentat elevii distinşi cu diplome de participare – Elena Prostebi, ŞMI nr.13, Dana Luchian, C.I.E. Stroeşti, Natalia Vicovan, ŞMI nr.17 (Cernăuţi), Doriţa Guzun, Liceul raional Noua Suliţă, Diana Rusnac, ŞM nr.10 (Cernăuţi). Cu diplome speciale ale juriului au fost menţionaţi participanţii în afara concursului, copii din satul ucrainizat Colincăuţi – Evelina Banar şi Bogdan Oroşan (prof. Tatiana Ungurean), precum şi Nicolae Plantus din Oprişeni. Toţi trei s-au prezentat chiar mai presus de cerinţele concursului. Am avut surpriza întâlnirii cu laureatul permanent al ediţiilor precedente Vlad Grişco (Gimnaziul nr.6, prof. Doina Colesnicov).
Surpriza cea mare a venit din partea echipei diplomatice, care şi-a dat ,concursul” cu un recital trepidant de credinţă Patriei române şi lui Eminescu. Excelenţa sa Eleonora Moldovan s-a exprimat că e o binecuvântare de a fi înconjurată de asemenea copii şi o comunitate atât de strâns legată de destinul lui Eminescu, ministrul consilier Ionel Ivan a rămas cu impresia că participanţii la recital sunt instruiţi la o şcoală de artă, propunând şi un concurs al liricii eminesciene în traducere ucraineană. Consulul Aurelian Rugină a evocat salutul lui Eminescu „Trăiască naţia!”, amintind de prima sa participare la manifestări similare în sudul Basarabiei, iar colegul său Edmond Neagoe, tatăl talentatului declamator Darius Neagoe, a evidenţiat importanţa cunoaşterii lui Eminescu ca personalitate deplină de către tânăra generaţie.
În căutarea cuvântului ce exprimă adevărul
Recitalul celor tineri numai bine ne-a pregătit starea sufletească pentru dezbaterea subiectului „Eminescu, poet al fiinţei”, propus la „masa rotundă”, desfăşurată la sediul Societăţii pentru Cultura Românească ”Mihai Eminescu”, sub egida Catedrei de Filologie Română şi Clasică. Coordonată de dr. doc. Lora Bostan, susţinută armonios de studenţii Catedrei, discuţia în profunzime despre ce înseamnă pentru noi Eminescu şi perioada cernăuţeană în care s-a format nu doar ca Poet, i-a profilat chipul de tutore spiritual, de stea călăuzitoare, la temă răsunând şi versurile „Criticilor mei”, recitate de Cristina Tărâţeanu. La dezbateri au participat profesori de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Aurel Buzincu, Dorel Fânaru, directorul Bibliotecii ”Ioan Sbiera”, redactorul-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, Alexandrina Cernov ş.a. Mândri români, în frunte cu interpretul Călin Brătianu, „deloc străini, c-au venit de la Mălini”, au cântat despre Ştefan cel Mare şi despre „viaţa ce trece ca roua”, de-ar fi lăcrimat de bucurie şi Eminescu. Însera de-a binelea când grupul vocal studenţesc a dat glas răscolitoarea melodii „Seara pe deal”, iar domnişoara Iana Hergheligiu din Herţa ne-a fascinat cu artistica-i dezvăluire a „Confesiunii” eminesciene.
Ancoraţi în melancolia melosului eminescian
Într-un apus melancolic de soare, s-a revărsat melosul versului eminescian la seara de romanţe în incinta Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, amfitrion preşedintele Vasile Tărâţeanu, ajutat de colegii săi. O seară sentimentală, cu multă lumină, dor şi dragoste românească, dăruită de talentele ce-şi sorb vigoare din miracolul Luceafărului. Mărturii de dragoste prin cântec ne-au relevat coriştii Bisericii Trei Ierarhi din Ciudei, cu solista Diana Velea înălţând duhovniceşte „Rugăciunea” Poetului. „Fetele din Bucovina” ne-au făcut să suspinăm visător după rândunelele ce se duc, profesoara de la Liceul de Arte, una din cele mai strălucite voci, Maria Dovghei, a aprofundat nostalgiile cu romanţele „O, rămâi” şi „De ce nu-mi vii”, Gică Puiu a interpretat în premieră „O, mamă”, iar consacrata folkistă Carolina Jitaru ne-a satisfăcut dorinţa de a o asculta cu irepetabila-i „Glossă”. O frumoasă revelaţie ne-a venit din partea tinerei Mirabela Plevan cu „Somnoroase păsărele” pe muzica lui Tudor Flondor. N-au lipsit cu daruri muzicale binecunoscutul interpret de romanţe Gheorghe Posteucă, primăreasa din Mahala Elena Nandriş, care îndeosebi a cucerit inima oaspeţilor din Târgovişte, membri ai Asociaţiei „La noi acasă”. În această seară a ieşit la iveală că mai sunt primari care cântă – dl Silviu Pomoran din judeţul Alba. Statornic lângă datini, el ne-a fermecat şi cu vocea, şi cu vechimea-i formidabilă la postul de primar. Alexandru Tărâţeanu, acompaniat de colegul Paul Bâhlea de la Universitatea „George Enescu” din Iaşi, a făcut să vibreze ceasul de taină în cele mai sensibile cămări ale inimii, finalizând cu oda consacrată lui Eminescu de regretatul cuplu Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Că mai avem „un singur dor” ne-au melancolizat „Fetele din Bucovina” – atât de duios, încât l-au însufleţit şi pe poetul Mircea Lutic să-şi repete debutul de la sărbătorile precedente de cântăreţ al propriilor versuri. Astfel, după cum ne-a complimentat Excelenţa Sa Eleonora Moldovan, românii din Cernăuţi îşi sărbătoresc cu demnitate fiecare zi din calendarul naţional – din bună dimineaţă şi până la despărţirea cu noapte bună. Ne mai rămâne datoria de conştiinţă să fim buni români şi în zilele lucrătoare.
MARIA TOACĂ
Cernăuţi
Comentarii