Motto: „A cunoaşte şi a cinsti pe înaintaşii noştri este o datorie sfântă”
Conducerea Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus a organizat pe data de 11 noiembrie 2016 manifestări dedicate împlinirii a 54 de ani de la trecerea în eternitate a marelui istoric şi om politic bucovinean, academicianul Ion Nistor, fiu al acestei localităţi curat româneşti de pe valea Sucevei.
La acest moment comemorativ desfăşurat la bustul istoricului din faţa şcolii, în prezenţa elevilor, cadrelor didactice, reprezentanţilor autorităţilor locale, a avut loc o slujbă de pomenire pentru Ion Nistor, oficiată de pr. Ionuţ Moroşan şi pr. Ionel Maloş.
Domnul Vasile Bălici, profesor de istorie la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, a prezentat viaţa şi opera istoricului Ion Nistor. În continuare, domnul viceprimar al oraşului Vicovu de Sus, Adrian Juravle, a exprimat importanţa activităţii lui Ion Nistor în viaţa comunităţii.
Părintele Ionuţ Moroşan, profesor de religie în cadrul liceului, a ţinut să sublinieze importanţa păstrării mereu vii a memoriei marelui om Ion Nistor.
În încheiere, subsemnatul a mulţumit celor prezenţi pentru participarea la acest moment solemn, de mare importanţă pentru viaţa şcolii şi a comunităţii.
La sfârşitul manifestării s-au împărţit participanţilor, elevi şi cadre didactice, covrigi pentru odihna sufletului istoricului al cărui nume îl poartă cu cinste liceul din Vicovu de Sus.
Bucovina este renumită prin spiritualitatea proprie, încadrată unitar în marea arie culturală a României. Totodată, Bucovina s-a mândrit cu oameni de cultură, artă, spiritualitate religioasă care prin contribuţia lor au sporit faima ei. Una dintre marile figuri ale Bucovinei a fost şi Ion Nistor.
La 4 august 1876 vedea lumina zilei Ion Nistor în satul Bivolărie, comuna Vicovu de Sus. Urmează şcoala la Vicovu de Sus, iar liceul la Rădăuţi, la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”. Între anii 1897 – 1899 urmează cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii „Frantz Iosef” din Cernăuţi.
Între 1914 şi 1916 ocupă catedra de istorie de la universitatea din Cernăuţi; scrie articole şi studii unde aduce clarificări în raporturile sociale şi istorice de habitat între români şi populaţiile ce s-au stabilit de-a lungul istoriei cu voia românilor şi din interesul altora.
În 1916 devine membru titular al Academiei Române, unde se întâlneşte cu N. Iorga. În 1917 se refugiază la Huşi, apoi la Iaşi, unde semnează declaraţia de război contra monarhiei habsburgice în numele Comitetului Naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria. În luna martie 1918 soseşte la Cernăuţi, unde desfăşoară o activitate deosebită pentru Unirea cea Mare a Românilor.
La 10 octombrie 1918 este numit profesor de istorie la Seminarul Normal Superior din Iaşi, iar apoi la catedra de Istorie a românilor de la Universitatea din Iaşi. În perioada 1919-1939, în plan politic şi public, a avut responsabilităţi dintre cele mai diverse. A fost ministru al Bucovinei în guvernul condus de Ion I.C. Brătianu în 1922-1926; senator de drept, între 1928-1933; ministru secretar de stat pentru minorităţi etnice în 1933; ministru al muncii şi apoi ministru al cultelor şi artelor în guvernul Gheorghe Tătărăscu.
În perioada 1939-1945, continuă activitatea de cercetare istorică, deşi condiţiile social-politice erau vitrege. Începând cu anul 1941 începe redactarea Istoriei României, editează noi volume din corespondenţa austriacă din 1818-1837.
Între anii 1945-1950 funcţionează ca director al Bibliotecii şi Colecţiilor Academiei Române, iar în 1948 predă gestiunea academicianului Iorgu Iordan. Continuă redactarea Istoriei României şi scrie Istoria Bucovinei (1775-1918).
În noapte 5/6 mai 1950 este arestat şi închis la închisoarea Sighet. Va fi eliberat pe data de 5 iulie 1955.
La 11 noiembrie 1962, Ion Nistor încetează din viaţă la vârsta de 86 de ani, fiind înmormântat în Bucureşti la Cimitirul Bellu.
Opera savantului cuprinde peste 250 de studii, articole şi comunicări, cu predilecţie din perioada feudalismului românesc şi a modernităţii istoriei românilor. Un loc important îl ocupă în opera sa marile evenimente interbelice care se circumscriu tematicii făuririi Unirii, a răpirilor teritoriale din perioada 1940, de unde se degaja atitudinea savantului, ca făuritor de scrisuri de istorie, pentru românul ce-şi vede ţara pradă străinilor, dar şi ca patriot.
Ion Nistor s-a situat nu numai între „istoricii ideii şi unităţii naţionale”, dar a şi luptat, ca om politic remarcabil, pentru realizarea unităţii noastre naţionale. Unitatea românilor a făcut din Ion Nistor „omul rănilor deschise”.
Nicolae Iorga afirma despre Ion Nistor: „Fără îndoială că Ion Nistor este un istoric de mare valoare, care scrie într-o limbă frumoasă şi are o informaţie abundentă, aşa că în cultura românească o să rămână”.
În viaţa şi opera savantului au fost inserate momente decisive ale neamului românesc cum ar fi: participarea la pregătirea Unirii Bucovinei cu România, Primul Război Mondial (1914-1918), Marea Unire din 1918 care l-a prins în plină afirmare ca cetăţean român şi ca istoric.
În anul 2002, cu ocazia comemorării a 40 de ani de la moartea savantului, a avut loc ceremonia de dezvelire a bustului istoricului în parcul din grădina liceului din Vicovu de Sus, liceu ce îi poartă numele din anul 1994.
În anul 2012 a avut loc comemorarea a 50 de ani de la moartea istoricului. Cu această ocazie s-au desfăşurat manifestări la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” la care au participat personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti de la nivel local şi naţional.
Director,
prof. ANGELO CĂTĂLIN BĂRBUŢĂ
Comentarii