Întâlnirea semestrială a membrilor Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Casa de Cultură „Platon Pardău”, a stat sub semnul – nu se putea altfel – magiei eminesciene. Având în faţă înmiresmate crengi cu flori de tei, aduse de Aurora Iovu, membră a „Arboroasei”, asociaţie cu care scriitorii dorneni colaborează frecvent în activitatea culturală, vorbitorii au adus în discuţie aspecte cunoscute sau mai puţin cunoscute, pentru a evoca imaginea celui care ne-a lăsat o mare moştenire spirituală şi ne-a dat, prin opera sa, o veritabilă lecţie de cultură şi de demnitate românească: Mihai Eminescu.
Tonul intervenţiilor l-a dat, în deschidere, scriitorul Gheorghe C. Patza, vicepreşedintele ASATD, care a informat asistenţa că asociaţia a împlinit 15 ani de la înfiinţare şi, după cum este cunoscut, s-a remarcat drept o prezenţă statornică în viaţa culturală dorneană. Poeta Anica Facina s-a oprit la câteva „Zile cu Eminescu” de Vadim Bacinschi, ziaristul din Crimeea rememorând atmosfera românească din perioada premergătoare bolii şi stingerii Poetului şi „filmul” zilei fatidice de 28 iunie 1883, când Eminescu a fost internat în sanatoriul dr. Şuţu. Gheorghe Patza a prezentat participanţilor două cărţi: o recentă reeditare a poeziilor eminesciene ilustrate de Ligia Macovei, în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, din care a lecturat „Odă în metru antic”, şi volumul „Eminescu în Bucovina”, îngrijit de cunoscutul istoric şi cercetător literar Ion Filipciuc, articolele selectate fiind ilustrative pentru prezenţa lui Mihai Eminescu în „dulcea Bucovină”.
Un moment inedit l-a constituit prezentarea, de către Paul Braşcanu – la rându-i un împătimit cercetător prin arhive – a filmului „Eminescu, Veronica, Creangă”, datând din 1914, realizat de Octav Minar. Ca om profund devotat şcolii, prof. Jenica Romanică, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, s-a referit la activitatea de revizor şcolar a lui Mihai Eminescu, o perioadă scurtă, dar marcată de prezentarea realităţii şcolii româneşti şi de efortul de conştientizare a factorilor responsabili cu privire la rolul şi importanţa acestei instituţii. Pentru a ne dovedi că poezia eminesciană mai fascinează generaţiile tinere, elevele Delia Cîrciu, Iasmina Toloş şi Anna Bacalu, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga, au recitat, cu emoţie şi talent, trei poeme. Balan Tiberiu Ionuţ, elev la Liceul Teoretic „Ion Luca”, autor deja al unui volum de poezie, intitulat „La marginea minţii”, a lecturat două dintre poeziile sale dedicate Poetului, una purtând titlul „Rugă pentru Eminescu”. La vremea înfloririi teilor, prof. Mirela Neagoş s-a referit la un motiv simbolic din poezia eminesciană, cel al teiului, realizând o concisă şi pertinentă sinteză a modului în care acest motiv este prezent în textele lirice, în deplin acord cu evanescenţa timpului şi simfonia naturii.
A urmat un regal de poezie dedicată lui Eminescu, multe texte fiind creaţii proprii. În deschiderea acestui moment am ascultat „Balada pentru Eminescu” de Radu Gyr, interpretată de Aldona Patraş, au urmat Gruia Ungurian cu poemul „Lui Eminescu”, Vasile Cristea cu „Lui Eminescu, astăzi”, un text satiric foarte reuşit, care demonstrează actualitatea Poetului, Traian Nistriuc cu o glossă, „Toate sunt deşertăciune”, şi un poem de dragoste, Steluţa Morari cu versuri simple şi sincere, dar şi cu interpretarea, ca solistă vocală, a cunoscutului „De ce nu-mi vii”. Poetul Gheorghe Vicol ne-a dăruit poemul său „Parfum de Eminescu” text premiat la concursul „Steaua Nordului”, Botoşani, 2015.
Alina Andrucovici a evocat aspecte ale prieteniei dintre Mihai Eminescu şi Teodor Ştefanelli, Ion Grămadă a reamintit opinii despre Eminescu aparţinând lui Nicolae Iorga, Ion Filipciuc, Anda Raicu şi a lecturat întâmplarea „Un ospăţ de pomină”, din vremea studenţiei lui Eminescu la Viena. Prezent şi anul acesta la Vatra Dornei, la momentul omagial Eminescu, scriitorul timişorean Dumitru Buţoi, membru al Uniunii Ziariştilor din România şi redactor al revistei „Luceafărul” – ediţie de vest – a menţionat că „sărbătoarea dedicată lui Eminescu e una de suflet şi iubire… Poetul e un concept de demnitate naţională” şi l-a citat pe scriitorul şi traducătorul italian Alessio Colarizi Graziani, care consideră că „Eminescu este un dar pentru umanitate”. Dumitru Buţoi a lecturat poemele proprii „Scrisoare pentru mama” şi „Ţipătul din stele”.
La Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu” a fost deschisă expoziţia „Eminescu – tărâm de carte”.
Manifestarea, simplă şi sinceră, ne-a întărit convingerea că în aceste vremuri, când trăim prea puţin pentru spirit şi idealuri, avem nevoie de modelul Eminescu.
Comentarii