Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina din Rădăuţi şi Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi prin statutul lor, dar mai cu seamă prin activitatea culturală, sunt angajate în procesul de apărare, menţinere şi dezvoltare a vieţii culturale româneşti din sudul şi nordul Bucovinei. La Adunarea generală a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, desfăşurată pentru prima dată după reactivarea din 1990 la Cernăuţi, a fost analizată activitatea acestei organizaţii neguvernamentale împreună cu Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, într-un cadru solemn, dar şi practic, cu exprimări în noi programe şi proiecte specifice vieţii culturale. Iniţiativa şi măsurile necesare pentru ca această Adunare generală să se desfăşoare la Cernăuţi în ziua de 7 mai 2016, aparţine profesoarei Carmen Andronachi, preşedinta Societăţii pentru Cultură. Prezenţa la manifestare a reprezentantului Consulatului general al României de la Cernăuţi, a unor reprezentanţi ai societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi şi a 68 reprezentanţi ai celor 21 de filiale ale Societăţii pentru Cultură din România conferă dimensiune, valoare şi perspective vieţii culturale din Bucovina istorică.
Nu ne propunem să descriem desfăşurarea acestei manifestări culturale româneşti la Cernăuţi, dar subliniem elementele şi proiectele de viitor pentru menţinerea românismului în nordul Bucovinei, azi aflat în componenţa Ucrainei. Spunem „menţinerea românismului”, deoarece în regiunea Cernăuţi continuă procesul de anulare a identităţii româneşti în toate comunităţile. Primul domeniu în care se acţionează în acest sens este domeniul învăţământului. În numai 12 ani, din 2004-2016, numărul şcolilor cu limba română de predare s-a redus cu 24. În anul şcolar 2014-2015 în regiunea Cernăuţi erau 66 de şcoli cu predare în limba română, în care învăţau 11.420 elevi, iar în anul şcolar 2015-2016 sunt 63 de şcoli cu limba română de predare, cu 11.063 elevi. Deci numai într-un singur an numărul şcolilor cu limba română de predare s-a redus cu 3, iar numărul elevilor cu 357. În prezent este promovată politica transformării şcolilor româneşti în şcoli mixte (ucraineano-române). Formele prin care autorităţile ucrainene acţionează în acest scop sunt diverse, începând cu determinarea părinţilor să creadă că limba română nu are nicio perspectivă şi terminând cu semnarea anuală de către directorii şcolilor româneşti a contractului de manager. Mai menţionăm şi scăderea numărului studenţilor de la Facultatea de filologie (limba română) de la Universitatea Naţională „Yurii Fedkovici” unde sunt în prezent în anii I-IV în jur de 50 de studenţi – o grupă sau două grupe mai mici de studenţi pentru pregătire ca viitori profesori de limba română. La această manifestare deosebit de bogată şi cu autentică valoare, într-o discuţie particulară, un universitar de la Cernăuţi îmi spunea că nu-i departe vremea când opera lui Mihai Eminescu se va preda în limba ucraineană şi la actualele şcoli româneşti.
Dar cea mai mare valoare promovată la această întâlnire a fost comunicarea directă şi cu stabilirea de proiecte culturale. Delegaţii de la Bacău, Tg. Mureş, Braşov, Rădăuţi, Horodnic, Straja, Arbore, dar şi partenerii din societăţile culturale româneşti din regiunea Cernăuţi au venit cu propuneri de interes şi au promovat încrederea în unirea forţelor culturale pentru menţinerea românismului în nordul Bucovinei, respectiv regiunea Cernăuţi.
La Adunarea generală a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina am avut onoarea să prezint mesajul din partea academicianului Dimitrie Vatamaniuc – preşedintele de onoare al Societăţii: „Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina are o îndelungată şi importantă istorie în viaţa culturală a Bucovinei şi a României, a militat activ în menţinerea românismului în cei 154 de ani de la înfiinţare, a participat la Actul Unirii Bucovinei cu Regatul României din 1918, iar după Revoluţia din Decembrie 1989 Societatea a fost reactivată şi promovează noi proiecte şi programe culturale pentru Bucovina istorică.
Regret că, din motive de sănătate, nu pot fi împreună cu Dumneavoastră la acest forum cultural semnificativ de analiză şi evaluare pentru Bucovina istorică. Cu acest prilej elevat vă transmit cu respect gânduri de sănătate tuturor preşedinţilor şi membrilor din filialele noastre, urări de succes şi bună aşezare a activităţii culturale viitoare”.
Comentarii