„Ziua culturii fălticenene“ a ajuns la a VI-a ediţie

 Miercuri, 15 iunie, la Fălticeni s-au desfăşurat mai multe manifestări culturale în cadrul celei de-a VI-a ediţii a programului „Ziua culturii fălticenene”.

De la ora 12, la Catedrala „Învierea Domnului”, un sobor de opt preoţi a oficiat o slujbă de pomenire a personalităţilor fălticenene şi pentru cinstirea memoriei celui mai mare poet al poporului român, Mihai Eminescu, la 127 de ani de la trecerea la cele veşnice.

Suntem tributari în ceea ce priveşte amintirea, pomenirea înaintaşilor

“Noi, românii, avem un simţ al proprietăţii mai dezvoltat faţă de alte popoare. Într-o viaţă vrem neapărat să avem cu acte pământ, o casă şi toate celelalte. Alte naţii nu ţin aşa de mult la proprietăţile materiale. Când este vorba de proprietăţile spirituale suntem tributari, suntem datori. Spun lucrul acesta gândindu-ne la câţi dintre noi ne amintim de acei oameni care au dus faima urbei noastre în lume, care sunt mândria noastră în prezent. La oamenii de cultură, academicienii, cercetătorii ştiinţifici, profesorii universitari din diverse domenii, medicii renumiţi în ţară şi străinătate pe care i-am pomenit astăzi, eu l-am adăugat şi pe preotul Iftime Raţă, ctitorul spitalului din Fălticeni, inaugurat în 1860, care a fost căsătorit cu nepoata mitropolitului Iacob Stamate. De aceea spitalul se numea Spitalul Stamate. Suntem tributari în ceea ce priveşte amintirea, pomenirea şi tot ceea ce trebuie făcut pentru înaintaşii noştri. Se întâmplă mai rar ca un sobor de preoţi să facă o slujbă de pomenire pentru personalităţile oraşului. Când spun asta nu mă refer numai la personalităţile oraşului Fălticeni, ci la faptul că fiecare localitate are personalităţile sale. Lucrul lăudabil, cineva are meritul iniţiativei şi organizării şi felicitări celor care se alătură iniţiatorilor. Nu este simplu să faci un astfel de program” a spus preotul militar Cătălin Simon.

Anul viitor, personalităţile fălticenene vor fi comemorate în noua catedrală

Şi preotul Claudiu Valerian Hariuc i-a felicitat pe cei care s-au implicat pentru amintirea şi comemorarea personalităţilor fălticenene.

„Dacă odinioară oraşul Fălticeni era al treilea din ţară ca număr de personalităţi, lucrul acesta a început să se uite printre noi şi iată că părintele Liviu şi ceilalţi colaboratori caută ca, an de an, acest lucru să nu se uite şi să-i comemoreze prin această slujbă deosebită pe oamenii de seamă ai Fălticeniului şi pe marele nostru poet Mihai Eminescu. Vă mulţumim că aţi venit la această biserică şi sperăm ca anul viitor slujba de pomenire a personalităţilor fălticenene să se facă în catedrala mare. Bunul Dumnezeu să primească jertfa şi dragostea dumneavoastră şi vă mulţumim pentru participare” a precizat gazda manifestării, preotul Claudiu Valerian Hariuc.

După Sfânta Liturghie, cei prezenţi au fost răsplătiţi cu ultimul număr al revistei „Cuvânt şi faptă” editată de Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Petru Rareş” Fălticeni. În fiecare număr al revistei, o pagină este dedicată personalităţilor fălticenene, pentru ca elevii din toată ţara care învaţă la această şcoală să cunoască mai bine acest oraş.

Coroane şi jerbe de flori la mormintele personalităţilor

Slujba de pomenire a personalităţilor fălticenene a fost urmată de o ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori la mormintele unor personalităţi ale culturii fălticenene.

La monumentul „Luceafărului poeziei româneşti” din curtea Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, monumentul lui Mihail Sadoveanu din piaţa cu acelaşi nume, la bustul lui Nicu Gane din faţa colegiului care poartă numelui scriitorului şi omului politic, de asemenea şi la mormintele personalităţilor fălticenene din cimitirele Grădini şi Oprişeni s-au reunit zeci de oameni care au aprins lumânări şi au aşezat câte o floare, în semn de recunoştinţă fiind depuse coroane şi flori din partea Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, a Colegiului Naţional “Nicu Gane” şi a Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu”.

Un grup de elevi din clasele a VII-a B şi a VIII-a A, de la Şcoala Gimnazială „Ion Irimescu” din Fălticeni, a depus o coroană de flori la mormântul maestrului Ion Irimescu din cimitirul Oprişeni. Elevii şi-au manifestat în acest mod respectul pentru mentorul şcolii, artistul plastic Ion Irimescu fiind veşnic viu în mintea şi inimile elevilor acestei şcoli.

Concurs de recitare din lirica eminesciană şi dublă lansare de albume folk

După-amiază, în curtea interioară a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” a avut loc a doua ediţie a concursului de recitare din lirica eminesciană, la care au participat aproape 30 de iubitori de poezie din judeţul Suceava. Marele premiu a fost obţinut de Adela Şulea de la Şcoala Gimnazială „Miron Costin” Suceava. Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei “Fălticeni Cultural”, a evocat personalitatea lui Mihai Eminescu şi a argumentat legătura de suflet dintre poet şi ţară, biserică, natură.

„Pe 15 iunie, în fiecare an începând din 2011 când am început şi Festivalul «Birlic», facem o pomenire a personalităţilor fălticenene şi un spectacol dedicat poetului naţional. Anul acesta ne permitem să stăm afară. Anul trecut ne-am dorit foarte mult să sărbătorim această zi în faţa Muzeului «Ion Irimescu», aveam şi invitaţi, Cvartetul „Passione” din Bucureşti şi soliştii Operei Naţionale din Iaşi. Anul acesta avem musafiri mai de aproape şi ediţia a doua a Concursului de recitare din lirica eminesciană, concurs cu un juriu format din profesori de limba română şi scriitori locali, avându-l ca preşedinte pe scriitorul Sorin Poclitaru din Gura Humorului” a spus Liviu Mihăilă.

În acelaşi loc s-a desfăşurat şi lansarea albumelor Ştefania Iacob – „Acum ştiu” şi „Folk din pana mea” (vol. 2), o iniţiativă menită să demonstreze comunităţii folk că artişti din generaţii diferite, cu stiluri diferite, fără a fi prieteni la cataramă, pot conlucra şi se pot sprijini unul pe celălalt.

Manifestările dedicate „Zilei culturii fălticenene” s-au încheiat cu un concert în care au evoluat invitaţii de onoare Vlad Calimandriuc, Liviu Ciulei, Paul Adrian Tihan, Mateiana Anechiforesei, Sorin Poclitaru şi Ştefania Iacob.

Activităţile au fost organizate de Asociaţia „Fălticeni Cultural” în parteneriat cu Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei.

Sofia Cocea, prima femeie gazetar din România

La Galeria Oamenilor de Seamă s-au marcat 177 de ani de la naşterea Sofiei Cocea, prima femeie gazetar din România. Sofia Cocea s-a născut la Fălticeni, pe 15 iunie 1839. Şi-a început învăţătura într-un pension din Iaşi, a continuat-o la Târgu Neamţ şi a încheiat studiile la Şcoala Centrală din Iaşi. Aşa cum am aflat de la bibliotecara Adriana Mihăilă, reîntoarsă la Fălticeni, Sofia Cocea s-a implicat în toate problemele epocii. „Preocupată de emanciparea femeii, convinsă că educaţia este un factor decisiv în viaţa tuturor, întemeiază şi conduce un pensionat de fete cu internat, aceasta fiind una din primele şcoli de acest fel din ţară. Ziaristă şi polemistă de talent, curajoasă, ambiţioasă, incisivă, nu ezită să lupte, la cei 20 de ani ai ei, alături de bărbaţi, pe tărâmul gazetăriei, scriind, cu luciditate, maturitate, profunzime şi o modernitate uluitoare, despre politica externă, unitatea şi libertatea naţională, învăţământ, împroprietărirea ţăranilor şi democratizarea vieţii politico-sociale, despre biserică. Semnează în principalele gazete din Iaşi şi Bucureşti. Pe cât de fragilă, tot pe atât de ambiţioasă să înfrunte toate provocările cotidiene, şi-a croit un drum al ei. Se stinge însă prematur din viaţă, la numai 22 de ani, în toamna anului 1861, la Vaslui, lângă rudele din partea tatălui. Articolele au fost adunate într-un volum apărut în 1862, la Bucureşti, la Imprimeria Naţională, intitulat «Operele doamnei Chrisoscoleu născută Coce precedate de viaţa autoarei»” a precizat bibliotecara Adriana Mihăilă.

La Galeria Oamenilor de Seamă se găseşte acest volum publicat de Iulia Aricescu, precum şi articole ale scriitoarei din gazetele vremii.