Îl cunosc de ceva vreme pe „bădiţa Costan” de la Moara (aşa i se spune, cu prietenie şi respect), profesorul profund dăruit valorilor folclorului autentic, interpret admirabil şi pedagog înnăscut, care ştie să valorifice talentul „ucenicilor” săi în mânuirea arcuşului, în doinitul din fluier sau în unduirea paşilor de joc.
Dar ce se întâmplă cu adevărat în laboratorul în care se învaţă ce înseamnă cântec şi joc popular, am aflat participând la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului-concurs judeţean de folclor care a avut loc de curând la Moara, un sat frumos, cu oameni vrednici, cu copii minunaţi, care cunosc şi preţuiesc tradiţiile, sat de care primarul s-a arătat, pe bună dreptate, mândru.
În sala luminoasă a Căminului Cultural, gazdele, sub bagheta prof. Constantin Irimia, secondat cu aceeaşi pricepere şi pasiune de soţia sa Ana şi de fiica Alexandra, au reuşit să redea farmecul unei şezători autentice.
Interpreţii veniţi din Mălini, Fundu Moldovei, Stroieşti, Bogdăneşti, Râşca, Păltinoasa s-au văzut unii cu alţii, au comunicat, au intervenit firesc în derularea programului, prezentatorii Diana Prodaniuc şi Constantin Irimia având o menire simplă.
În cuvântul de deschidere, primarul Constantin Prodaniuc a apreciat, printre altele, profesionalismul artistului C. Irimia, iar Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a punctat: „Badea Costan face parte din viaţa noastră, este unul dintre cei aleşi, care a reconstruit vatra satului autentic, prin forme de manifestare şi prin repertoriu”. Cuvinte de apreciere a rostit şi Ion Băiţan, directorul Şcolii Populare de Artă „Ion Irimescu” din Suceava.
În deschiderea festivalului, Ansamblul „Dor” de la Moara a electrizat sala, interpretând cântecul „Neamul meu”, toate momentele ulterioare, fie că au fost melodii pentru taraf, pentru formaţia de fluieraşi sau jocurile, la fel de vechi şi autentice, impresionând prin trăire, prin bucuria de a transmite frumuseţe pentru suflet. Sunt peste 20 de copii şi tineri frumoşi, talentaţi, purtători de costume tradiţionale locale, care fac cinste părinţilor şi îndrumătorului lor, comunităţii în care trăiesc. Nici ceilalţi participanţi nu au fost mai prejos. În impecabilele şi spectaculoasele lor costume, din care se detaşează bundiţele cu blană de dihor, au evoluat fluieraşii şi dansatorii de la Fundu Moldovei, conduşi de Liviu Ţăran, excelenţi dansatori s-au dovedit a fi tinerii din Ansamblul „Stejărelul” din Cajvana, îndrumaţi de tânărul şi pasionatul Iulian Ciofu, în cunoscutele jocuri locale „Ilenuţa” şi „Mărioara” s-a prins Laura Senic din Stroieşti, alături de dansatori din Zahareşti şi Moara.
Grupurile corale bărbăteşti din Râşca (îndrumător, cunoscuta şi talentata poetă Mihaela Grădinariu), Bogdăneşti (îndrumător Mihai Airinei), „Păstrătorii tradiţiei” din Marginea, în frunte cu neobositul Aurel Halip, au adus în faţa publicului, prin voci curate, nealterate, cântece vechi de cătănie, de dragoste, cu caracter social, doine care vin din străvechime şi exprimă trăiri şi atitudini ale comunităţilor săteşti în faţa vieţii.
Un alt dascăl dăruit, înv. Costân de la Bogdăneşti, a reuşit să înveţe un număr mare de copii să cânte la vioară şi să cunoască, să preţuiască folclorul muzical autentic.
A răsunat chemare din bucium, caval şi fluier de la vestiţii interpreţi din Ansamblul „Obcina Stânişoarei” din Mălini, cu bădiţa Vasile Ungureanu, artişti populari cunoscuţi şi apreciaţi (şi aşteptaţi) şi peste hotare. Impresionează la acest grup păstrarea nealterată a obiceiurilor şi folclorului păstoresc, dar şi firescul interpretării.
Juriul festivalului nu a putut alege, toate grupurile au fost premiate.
Publicul spectator a trăit momente de nedisimulată bucurie şi emoţie (Valentin, întors acasă din însorita Italie, a urmărit cu lacrimi în ochi spectacolul), s-a încărcat de energie pozitivă şi cred că toţi participanţii au înţeles pe viu că în vatra satului mai avem valori care trebuie apărate şi transmise generaţiilor următoare.
Comentarii