> La 23 aprilie, de sărbătoarea ortodoxă a Sf. M. Mc. Gheorghe, se sărbătoreşte Ziua Forţelor Terestre ale României
Strălucită personalitate a armatei române, generalul Ion Dumitrache s-a născut la 25 august 1889, în localitatea Cioreşti din fostul judeţ Râmnicu Sărat, fiind fiul unei familii de ţărani.
După absolvirea liceului teoretic din municipiul Focşani, a urmat cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Infanterie Bucureşti, promoţia 1911, absolvind-o cu grad de sublocotenent.
Pe timpul carierei militare, pentru merite deosebite, a fost înaintat succesiv în grad, de locotenent (1914), căpitan (1917), maior (1920), locotenent colonel (1929), colonel (1935), general de brigadă (1941) şi general de divizie (1943).
A participat la primul război balcanic în calitate de comandant de pluton şi de campanie din Regimentul 38 Infanterie.
În Războiul Întregirii României, a participat, în calitate de comandant de campanie, împreună cu Regimentul 38 Infanterie, la crâncena bătălie de la Mărăşeşti, apoi la campania din anii 1918-1919 din Transilvania şi în Ungaria. Bravul ofiţer român s-a distins în toate aceste lupte; pentru toate faptele sale de arme, în repetate rânduri, a fost decorat cu ordine ale Statului Român. După absolvirea Şcolii Superioare de Război (1921), fiind licenţiat în ştiinţe militare, a fost încadrat în Statul Major al Diviziei 1 Vânători de Munte din Sinaia. Ulterior a fost numit comandant al Batalionului de Vânători de Munte din Caransebeş. Apoi a exercitat şi funcţia de comandant al Grupului de Vânători de Munte Bistriţa. O perioadă de timp a funcţionat ca prefect al judeţului Năsăud.
Generalul Ion Dumitrache, la comanda Diviziei 2 Munte, a participat la acoperirea strategică a frontierei de nord şi nord-est a României, apoi la eliberarea Bucovinei, Basarabiei şi la toată campania din est, până în munţii Caucaz.
După 25 august 1944, la comanda Corpului de Munte Braşov, a asigurat acoperirea „frontierei” vremelnice între Întorsura Buzăului şi Homorod.
După „întoarcerea armelor”, a organizat curăţarea Braşovului şi a împrejurimilor (aeroportul Ghimbav, Staţia CFR, înălţimea Warthe, localităţile Bod, Hărman, Prejmer) de rezistenţele germano-hortiste, asigurând blocarea deplasării coloanelor inamice care încercau să forţeze trecătorile Predeal, Întorsura Buzăului şi Fundata.
La 30 august 1944, trupele Corpului de Munte treceau peste linia de demarcaţie impusă de Dictatul de la Viena.
La 1 septembrie 1944, generalul Ion Dumitrache se adresa curajoşilor săi subordonaţi: „Ostaşi, suntem astăzi pe baza de plecare de unde acum vom sări la atac pentru întregirea şi înălţarea ţării. Aşteptăm de patru ani clipa aceasta de dreptate… ştiind că pretutindeni şi în tot timpul fraţii ne aşteaptă cu inima la trecători: Pentru Transilvania, cu Dumnezeu înainte”.
La 8 septembrie 1944 a fost eliberat oraşul Sfântu Gheorghe, la 22 septembrie oraşul Târgu Mureş, iar la 14 octombrie oraşul Gherla.
La 24 octombrie 1944, unităţile Corpului de Munte şi-au încheiat misiunile de luptă, „prin protocol”, din dispozitivul ofensiv.
În februarie 1945, generalul Ion Dumitrache a fost arestat, impunându-i-se domiciliu forţat, în clădirea comandamentului Corpului de Vânători Munte din Braşov, în urma unui fals denunţ sovietic, pe motiv că ar fi fost exterminaţi, din ordinul său, 600 de civili ruşi la Malcik, URSS. Dovedindu-şi nevinovăţia, a fost repus în funcţia de comandant al Corpului de Munte, până la 1 septembrie 1947.
În decembrie 1948, autorităţile statului român îl condamnă, pentru crimă de război, la doi ani de temniţă în penitenciarele Jilava şi Văcăreşti. Acuzaţiile s-au dovedit a fi nefondate şi prin Ordonanţa nr. 375/oct. 1950 a fost eliberat din închisoare.
La 6 martie 1977, la Braşov, eroul general de corp de armată Ion Dumitrache a trecut în eternitate, fiind înmormântat la Groaveri, în cimitirul parohiei „Cuvioasa Parascheva” de la poalele muntelui Tâmpa.
În exemplara sa carieră militară, generalul Ion Dumitrache a fost decorat cu 22 de ordine şi medalii, fiind cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”.
General Bg. (r.) COJOCARU ZAHARIE,
preşedintele Filialei Suceava a ANCMRR „Petru I Muşat”
Comentarii