Medicina şcolară, pe cale de dispariţie

> … Inclusiv din atenţia responsabililor din sănătate

Medicina şcolară a rămas un fel de Fata Morgana în sistemul de sănătate românesc, cu o imagine neclară în faţa celor care ar trebui să aibă mai multă grijă de ea. Deşi nimeni dintre oficialii din sănătate nu recunoaşte public această situaţie, se vorbeşte despre o criză a halatelor albe din cabinetele de medicină şcolară, dar şi despre o criză de cabinete, ştiut fiind faptul că, aşa puţine cum sunt, există doar în oraşe. În

mediul rural, atribuţiile medicilor şcolari sunt preluate de medicii de familie. De altfel, de anul acesta, toţi medicii de familie au preluat de la medicii şcolari atribuţii precum vaccinarea obligatorie a copiilor şi eliberarea de adeverinţe medicale şi avize epidemiologice, la începutul şcolii.

La fel ca în mai toate judeţele, şi la Suceava reţeaua de medicină şcolară este subdimensionată faţă de numărul elevilor, iar activitatea personalului medical din aceste cabinete se limitează la acordarea primului ajutor în caz de nevoie, la câteva injecţii şi efectuarea triajului epidemiologic, la începutul anului şcolar. Ca atare, foarte puţini medici doresc să lucreze în reţeaua şcolară, pentru că ei vor să desfăşoare activitate medicală în toată regula, să poată prescrie un tratament, să aibă puterea de a lua o decizie medicală, nu doar să constate.

Reprezentanţii DSP Suceava sunt de părere că reţeaua şcolară ar trebui să fie mai dezvoltată, iar medicii şcolari să aibă dreptul să trateze copilul, să verifice starea lui de sănătate, să aibă o fişă de supraveghere, să aibă contract cu Casa de Asigurări de Sănătate etc.

 “Noi ne ajutăm cu medicii şcolari atunci când cei de la Institutul de Sănătate Publică solicită măsurători în ce priveşte greutatea, înălţimea elevilor. Ei fac doar medicină şcolară, urmăresc dezvoltarea psihosomatică a elevilor, dar sunt limitaţi în acţiunile lor şi orientaţi doar spre anumite activităţi, fiind o ramură care se preocupă doar de sănătatea copiilor în timpul programului de învăţământ. Medicii şcolari întreprind mai mult activităţi profilactice” ne-a precizat dr. Irina Badrajan, secretarul Colegiului Medicilor Suceava.

“Prezenţa unui cadru medical în şcoală este absolut necesară”

În judeţul Suceava sunt circa 30 de cabinete şcolare, cu tot cu cele de medicină dentară, în care sunt normate vreo 60 de posturi, dintre care 48 în medicină generală, iar 12 în domeniul medicinii dentare. Sunt total insuficiente, raportat la numărul mare al elevilor şi la problemele de natură medicală care apar frecvent în şcoli.

“Prezenţa unui cadru medical în şcoală este absolut necesară; în şcolile unde se face învăţământ şi dimineaţa şi după-amiaza ar fi ideal să fie un cadru medical, nu neapărat un medic, să avem permanenţă în şcoală” a spus directoarea CN “Petru Rareş”, prof. Daniela Dungeanu.

Colegiul sucevean îşi împarte medicul şcolar cu Şcoala Gimnazială Nr. 3, dar are propriul asistent medical cu program de 8 ore. Directoarea Daniela Dungeanu a precizat că mai apar şi cazuri medicale de urgenţă, mai rare, la care sunt solicitate echipaje de la Ambulanţă sau SMURD, dar sunt şi alte cazuri – accidente la ora de sport, leşinuri, crize de spasmofilie, glicemie scăzută – care ar avea nevoie de un medic sau asistent medical în permanenţă. “Noi avem peste 1200 de elevi şi este necesar să fie un cadru medical în fiecare moment al orarului, dimineaţa şi după-amiaza, aşa ar fi ideal”.

“Nimeni nu mai controlează, nimeni nu mai avizează activitatea acestor cabinete”

Referitor la statutul medicilor din cabinetele de medicină şcolară, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Suceava, dr. Ioan Costea, spune că, din punct de vedere profesional, aceştia “sunt legaţi de mâini şi de picioare”, iar prin faptul că Primăria le pune totul la dispoziţie nu prea mai sunt interesaţi.

“Medicul şcolar vine la cabinet ca la orice serviciu, nimeni nu mai controlează, nimeni nu mai avizează activitatea acestor cabinete. Suceava a fost unul dintre judeţele care a avut o reţea de dispensarizare foarte bine pusă la punct până în 1990, eram printre sigurele patru ţări din Europa care asigurau dispensarizarea şcolarului şi elevului până la 14 ani, fiecare medic avea sarcină de serviciu; acum nu mai există acest lucru. Cabinetele şcolare ar trebui să reintre în sistemul sanitar, pentru a fi mai bine urmărite, ar trebui clarificată situaţia cabinetelor şcolare cu CAS, pentru ca de programele de sănătate pentru copii, care vin de afară, să beneficieze real şi medicii şcolari”.

Dr. Costea a mai spus că, în ce priveşte cabinetele de medicină dentară din şcoli, la Suceava nu s-a desfiinţat decât unu – acum fiind 16 astfel de cabinete –, iar la fel s-a întâmplat şi la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara; în restul ţării cabinete şcolare sunt doar cu numele.

Medicina şcolară din România are propriul site, propria revistă acreditată de CMR, iar în primăvara acestui an s-a desfăşurat al VI-lea Congres Naţional de Medicină Şcolară şi Universitară, la Cluj-Napoca, ce a reunit peste 300 de participanţi, medici şi asistente medicale din cabinete şcolare şi studenţeşti şi de stomatologie, din 21 de judeţe. La eveniment au fost discutate şi problemele cu care se confruntă reţeaua de medicină şcolară din punct de vedere administrativ: relaţia cu autorităţile publice locale, deficitul de personal, aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare, dotarea cu echipament tehnico-medical. Numai că au lipsit cei care trebuia să dea şi răspunsuri la această problematică: reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, care nu au participat, deşi au fost invitaţi.