Toamna rece a ultimelor zile a băgat frigul în casele celor ale căror calorifere depind de căldura pe care nu ne-o dau încă cei care o produc. Eu mi-aş dori-o, dar sunt destui cei care preferă frigul costurilor mari ale încălzirii centralizate.
Ieri, însă, a fost o zi excepţională de toamnă. Luminoasă, caldă până a-ţi veni să laşi ferestrele deschise pentru a primi căldura de afară, netulburată de vreo pală de vânt. S-au rugat nu doar enoriaşii parohiei, ci toţi sucevenii ca slujba de sfinţie a noii catedrale a Sucevei să se întâmple în condiţii de vreme excepţională ca un semn al Divinităţii că primeşte cu dragoste această jertfă a începutului de mileniu trei al Sucevei voievodale, aşa cum, de-a lungul timpului atât de îndepărtat de noi, de peste patru secole, le-a primit şi când i s-au închinat celelalte „perle” bisericeşti: Sf. Ioan, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae, Mirăuţii – prima catedrală mitropolitană a Moldovei lui Alexandru cel Bun.
Este adevărat, după Revoluţie numărul bisericilor nou construite în Suceava l-a dublat pe cel al celor existente, spre ciuda Satanei şi bucuria celor care văd în aceste locaşuri alternativa la numeroasele crâşme tot atât de iute sau mai iute ridicate decât bisericile. Iar purtători lor de grijă în legătură cu înălţarea atâtor biserici ortodoxe ar trebui să li se atragă atenţia asupra numărului de fel de fel de case de rugăciune apărute în aceeaşi perioadă şi despre care pare că nu au purtări de grijă.
Ceea ce este cu adevărat semnificativ însă este imensul număr de credincioşi ortodocşi adunaţi în acea duminică extraordinară de ieri la slujba de târnosire a monumentalului locaş de rugăciune. S-a oficiat Sf. Liturghie şi nu vreun recital al unor cântăreţi în vogă, unde să se adune atâta popor, dovadă că puterea credinţei este biruitoare, oricât s-ar strădui fel de fel de cârcotaşi să înjosească un sentiment care domină voinţa bucovineanului.
Să nu uităm că trăim în Ţara Sfântă a Putnei, iar tagma fariseilor nu reuşeşte, nu poate reuşi aici să arunce vreo urmă de îndoială despre cum trebuie să ne purtăm faţă de Biserică.
Comentarii