Faptul că Maica Domnului este ocrotitoarea noastră este de netăgăduit. Fiecare dintre noi poate da mărturie despre aceasta. Şi totuşi, evenimentul în care ea îşi vădeşte, cel mai explicit, purtarea de grijă faţă de noi, s-a impus destul de lent în cinstirea poporului nostru. Mă refer la arătarea Maicii Domnului în Biserica Vlaherne (era biserica vlahilor din Constantinopol), eveniment cunoscut ca Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, ce se serbează pe 1 octombrie.
Sărbătoarea aceasta este încă puţin cunoscută, în rândul majorităţii ortodocşilor de la noi, până de curând fiind considerată, de cei mai mulţi, ca o zi oarecare, mai ales că şi în calendar era trecută cu cruce neagră. Anul acesta, pentru prima dată a fost pusă cu roşu, ca sărbătoare importantă, aşa cum i se cuvine.
Şi totuşi, bunii credincioşi au cinstit ziua de 1 octombrie, ca pe o mare şi îndrăgită sărbătoare. Şi astfel, datorită evlaviei lor, ea a fost aleasă, în anul 2000, ca hram al noii parohii, care lua fiinţă în Cartierul Cuza Vodă I – partea cea mai veche a Burdujenilor (atunci vechea parohie din Burdujeni s-a împărţit în cinci parohii). Era prima parohie din Suceava care lua ca hram sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului.
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”
Prima provocare a nou înfiinţatei parohii a fost construirea bisericii.
Necesitatea construirii de biserici în Burdujeni s-a făcut simţită încă din timpul ridicării cartierului (1974-1989). Demolând vechiul târg al Burdujenilor, autorităţile comuniste au proiectat un cartier de blocuri pentru muncitorii din zona industrială, situată în lunca Sucevei. Şi, aşa cum era de aşteptat, nu au prevăzut locaşuri de închinare. Singura biserică, cea a Mănăstirii Teodoreni, devenită biserică parohială, după desfiinţarea mănăstirii, deservea întreg cartierul. După 1990 s-a construit Biserica Sf. Andrei, iar Mănăstirea Teodoreni şi-a reluat vechile rânduieli, ca mănăstire de maici.
În întâmpinarea acestei nevoi a venit domnul Petre Călian, un credincios care de mulţi ani se lupta să obţină restituirea, măcar parţială, a moştenirii părinteşti. Luând legătura cu Părintele Ilie Husarciuc (care fusese paroh al Parohiei Sfântul Andrei a Cartierului Burdujeni înainte de a fi numit paroh al noii Parohii Acoperământul Maicii Domnului), el a promis că, dacă va reuşi să recupereze o bucată de pământ, o va dona pentru construirea noii biserici. Şi a reuşit… Şi astfel, biserica s-a construit chiar pe locul casei lui părinteşti. Mai târziu, avea să ne mărturisească faptul că împlinea astfel, postum, dorinţa mamei sale de a avea o biserică pe ogorul ei.
Demersurile de obţinere a avizelor şi a autorizaţiei au durat mai bine de un an, astfel încât, abia în mai 2001, s-a reuşit începerea lucrărilor de construcţie a Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”.
Până la începutul anului 2002 s-a realizat demisolul bisericii, fiind amenajat ca paraclis.
Lucrările au continuat cu zidirea bisericii (2003-2004), pictarea ei (2006-2009), construirea prăznicarului şi a celorlalte anexe, împrejmuirea şi amenajarea curţii.
Arhitectura şi pictura bisericii
Proiectul de arhitectură al Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din Suceava a fost realizat de arhitectul sucevean Gheorghe Bratiloveanu, iar cel de rezistenţă de dr. ing. Gheorghe Gemeniuc. Lucrările au fost coordonate de ing. Cezar Negoiţă, ca diriginte de şantier.
Biserica prezintă elementele specifice stilului moldovenesc, având forma de cruce, cu trei abside semicirculare. Altarul este extins la N şi S cu două spaţii anexe: proscomidiarul şi diaconiconul.
Pe naos se ridică turla centrală, îngustată prin trei inele suprapuse şi o bază în formă de clopot. Pridvorul alungit este acoperit de o boltă semicilindrică. În partea din spate, un frumos cafas, cu balustrada din zidărie perforată, arcuită în afară, îmbogăţeşte spaţiul. Accesul în pronaos se face printr-un pridvor lateral sudic, peste care se ridică turnul clopotniţă.
Biserica este luminată difuz prin ferestre înguste şi înalte, terminate în arc rotund.
Biserica a fost pictată interior şi exterior de fraţii preoţi Mihoc, în tehnica fresco, într-o compoziţie şi o cromatică echilibrată. Ca element de noutate, icoana „Acoperământului Maicii Domnului” a fost pictată pe bolta pronaosului.
La exterior, biserica se caracterizează printr-un echilibru al proporţiilor. Eleganţa ei este dată de turla octogonală, cu bază stelată, aşezată peste o bază pătrată, toate ornamentate cu ocniţe şi arcaturi pictate. Streaşina largă şi brâul răsucit de pe cornişă încununează faţadele. Sub cornişă, un brâu de ocniţe pictate încinge biserica. Sub ele, un şir de arcaturi, înguste şi înalte, ornamentează pereţii; unele bordurează ferestrele, altele cuprind pictură murală. Patru icoane în mozaic împodobesc faţada intrării.
Biserica a fost construită prin osteneala credincioşilor parohiei noastre şi ai altor parohii, ca un dar de mulţumire oferit Maicii Domnului.
Toate s-au făcut cu grijă şi cu dragoste, din dorinţa ca biserica noastră să fie cât mai frumoasă, „să-i placă Maicii Domnului”, aşa cum ne-a îndemnat, la ultima noastră întâlnire, domnul Petre Călian, primul ctitor.
Sfinţiri la Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Suceava
Prima sfinţire a avut loc în data de 21 aprilie 2002. Atunci, vrednicul de pomenire PS. Gherasim Putneanul a sfinţit paraclisul de la demisolul bisericii. Biserica nu era încă zidită. Toată construcţia se ridica la aproximativ un metru deasupra pământului. Aici s-au săvârşit Sfintele Slujbe până la finalizarea şi sfinţirea bisericii mari.
În ziua de 27 septembrie 2009, ca încununare a ostenelilor noastre, a avut loc a doua sfinţire, de această dată, a bisericii mari. ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a sfinţit biserica parohială, oferind-o ca dar de mulţumire Maicii Domnului.
Văzând biserica terminată, ne-am întors privirea spre paraclis, care, fiind amenajat în grabă şi cu bani puţini, datorită nevoii stringente şi posibilităţilor reduse de la început, nu era cum ne-am fi dorit. În ultimii ani am făcut ample lucrări de renovare a paraclisului şi am schimbat mobilierul şi catapeteasma, deoarece cele vechi fuseseră improvizate din scândura pentru construcţii (pe care la început am avut-o la dispoziţie). Aceste lucrări au fost posibile cu sprijinul Primăriei Suceava şi al credincioşilor.
Şi pentru că, după rânduiala dumnezeiască, orice lucru asupra căruia a intervenit omul trebuie din nou curăţit şi sfinţit, pentru a fi oferit lui Dumnezeu, la 27 septembrie 2015 (la şase ani de la sfinţirea mare), ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a resfinţit paraclisul, redându-l cultului divin. Cu această ocazie s-a adăugat un nou hram, acestui Sfânt Altar: pe 9 noiembrie – Sf. Nectarie de Eghina.
Slujba de sfinţire a continuat cu Sfânta Liturghie, săvârşită în biserica mare. Mulţime mare de credincioşi au venit să înalţe rugăciuni, alături de soborul de preoţi.
ÎPS Pimen a rostit cuvântul de învăţătură. După ce a explicat evanghelia zilei, Înalt Prea Sfinţia Sa, văzând numărul mare de copii prezenţi, a amintit despre solidaritatea părinţilor în apărarea prezenţei orei de Religie în şcoală, accentuând şi importanţa educaţiei din familie, pentru valorile Ortodoxiei şi pentru cele naţionale.
Şi pentru că 1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului, urma peste doar câteva zile, am profitat de prezenţa importanţilor oaspeţi (între care şi domnul primar Ion Lungu, unul dintre marii ctitori ai bisericii noastre), pentru a serba anticipat şi hramul bisericii.
Activităţi culturale şi filantropice
Încă din anul 2002 am început un şir de cateheze biblice, la Vecerniile duminicilor, în cadrul cărora am parcurs, până în prezent, întreg Vechiul Testament şi mare parte din Noul Testament. În fiecare an, în Postul Crăciunului, se organizează Cor de colindă veche, la care participă copiii parohiei şi care culminează cu Concertul de colindă de la şcoala din cartier şi de la biserică.
În colaborare cu Asociaţia Mereu Tineri şi cu câteva şcoli, organizăm, în fiecare an, Şcoala de vară, la biserica noastră. În anul 2014 şi 2015 proiectul a fost realizat cu sprijinul Primăriei Suceava. Dintre activităţile Şcolii de vară amintim: atelier de icoană bizantină; atelier de sculptură în lemn; mici ateliere de joc cu hârtia (quilling, origami), de croşetat, de împletit cruciuliţe etc.; deplasări la obiective culturale şi religioase; prezentări şi dezbateri.
După posibilităţi, Parohia noastră s-a străduit să stea alături celor aflaţi în nevoie. Activităţile filantropice desfăşurate au constat: în colecte pentru sprijinirea construirii de biserici şi mănăstiri; pentru ajutarea unor persoane cu probleme medicale grave, ce necesitau operaţii sau tratamente costisitoare; pentru ajutarea sinistraţilor; pentru azile şi orfelinate. Înainte de sărbători se pregătesc şi se împart pachete persoanelor nevoiaşe din Parohie, iar cu ocazia hramului bisericii, credincioasele noastre se străduiesc să pregătească pachete pentru toţi credincioşii care vin din alte părţi să participe la slujbă.
Pr. Paroh GHEORGHE HUSARCIUC
Comentarii