> Statuia voievodului a „domnit” în centrul Sucevei între 1975 şi 2010
Învăţasem de la profesorii mei că în Suceava, la fel ca în întreaga Bucovină, fiecare pas, fiecare palmă de pământ înseamnă istorie eroică, istorie cu zidiri nemuritoare. Devenit sucevean după 1960, am fost uimit să constat că acestor istorii le lipseau principalii lor făuritori.
Devenit preşedinte al Comitetului de Cultură şi Artă (aşa se numea atunci instituţia diriguitoare a Culturii), am solicitat, printre alte propuneri, şi sprijinul necesar înfăptuirii unui program de realizare şi amplasare a unor monumente (busturi, statui) de artă monumentală şi de for.
Am început cu Muşatinii, cu Petru I, ridicat pe tronul Moldovei în august 1375 şi unul dintre primii voievozi care a impus Ţara de Sus a Moldovei între ţările europene. Puţini ştiau la Suceava şi, spre dezamăgirea mea, la Bucureşti despre importanţa acestui voievod. Am trimis o scrisoare lui Dumitru Popescu, preşedintele de atunci al CCES, principalul for cultural al ţării. Redau aici un fragment din respectiva scrisoare:
„Petru I este primul muşatin în timpul căruia Moldova cunoaşte o perioadă de prosperitate economică. Domnitorul s-a îngrijit de întărirea capacităţii de apărare a statului, construind cetăţile Neamţ şi Suceava, unde şi-a fixat capitala, dezvoltând multiple relaţii cu Polonia şi Ţara Românească. În cadrul acestor relaţii, în 1388, îl împrumută pe regele Poloniei Vladislav al II-lea Jagello cu suma de 3000 de ruble de argint (adică 493,440 kg de argint fin), primind ca zălog ţinutul Pocuţiei, care putea fi ocupat de domnul Moldovei în caz de nerespectare a termenului de restituire a banilor. Lucru ce s-a şi întâmplat.
Dar semnificaţia cea mai mare pentru noi o reprezintă faptul că lui îi datorăm dezvoltarea oraşului Suceava drept capitală de ţară şi aşezarea domnitorului în cetatea Sucevei ca Cetate de Scaun”.
Acţiunea mi-a fost aprobată cu o finanţare de 3,5 milioane lei (curs 1973) şi nominalizarea sculptorului, în persoana artistului plastic Paul Vasilescu din Bucureşti. Lucrarea trebuia să fie gata şi inaugurată în 1975, când se împlineau 600 de ani de la urcarea lui Petru I pe tronul Moldovei.
La Bucureşti, sculptorul Paul Vasilescu se angaja să realizeze lucrarea, dar nu avea nicio sursă de informaţie despre cum va fi arătat întâiul nostru mare muşatin. Răscolind în arhive şi în fondurile vechi de carte, la Suceava, la Biblioteca judeţeană, am găsit o cărţulie făcută de Cornel Soroceanu şi intitulată „Suceava în Poezii. Antologie”. Pe această cărţulie se află reprezentanţi în efigii cei patru mari muşatini: Petru Muşat, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. I-am oferit artistului bucureştean fotografia coperţii şi un material documentar conţinând informaţii istorice, rugându-l să-l realizeze pe Petru Muşat ca pe un prinţ renascentist. Aşa l-a şi făcut!
În toamna lui 1975 l-am instalat şi inaugurat în piaţa centrală a oraşului, unde a rezistat până prin 2010. A fost dislocat din pricini care nu merită menţionate aici şi stă bietul nostru prinţ lângă o ghenă de gunoi din apropierea gardului Cimitirului „Pacea” din Suceava.
Edilii oraşului şi judeţului au fost rugaţi de numeroase persoane şi în mai multe rânduri să-l readucă în faţa lumii, în zona centrală a oraşului… Poate că, aflând că anul acesta se împlinesc 640 de ani de când Petru Muşat a hotărât ca Suceava să fie capitală a Moldovei, vor găsi o căruţă cu care să readucă statuia într-un loc unde să i se acorde importanţa ce i se cuvine.
Prof. ALEXANDRU TOMA
N. red.: Informaţii recente dinspre conducerea municipalităţii sucevene dau speranţe că, în contextul începerii/continuării lucrărilor de reabilitare a zonei centrale a Sucevei, statuia va fi mutată, cu lucrători ai Direcţiei Domeniului Public, pe postamentul (aproape…) pregătit în laterala Palatului Administrativ (vezi articolul „Greu de mutat” din „Crai nou” de joi, 21 mai a.c.)
Comentarii