> Un nou centru comercial ar putea fi construit în Lunca Sucevei, pe un teren al societăţii comerciale Ambro > În cunoscuta zonă (fostă) industrială, în picioare mai rămân doar o parte din Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului (CPL), precum şi fantomele Întreprinderii de Maşini Unelte Suceava (IMUS) şi Întreprinderii de Reparaţii Auto (IRA) > Potrivit unor studii, Suceava poate fi considerat municipiul cu cea mai mare suprafaţă comercială pe cap de locuitor, chiar dacă două eşecuri răsunătore au înregistrat Billa şi Galeria Mall
Municipiului Suceava a devenit un paradis al investitorilor în spaţii comerciale, un nou complex comercial urmând a fi amenajat în fosta zonă industrială din Burdujeni. Consiliul Local va analiza, în şedinţa de săptămâna aceasta, solicitarea societăţii comerciale Ambro Suceava, fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie (CCH), de aprobare a planului urbanistic zonal şi a regulamentului de urbanism aferent unui centru comercial care ar putea fi ridicat pe un teren proprietate privată în suprafaţă de 7.727 mp situat pe Calea Unirii. Potrivit cererii celor de la Ambro, construcţiile comerciale vor avea doar parter, cu înălţimea maximă de 9 metri, căi de comunicaţie rutieră, amenajate urmând a fi inclusiv 112 locuri de parcare şi 340 mp de spaţii verzi. Echiparea edilitară va fi realizată de investitor, prin extinderea reţelelor de utilităţi existente în imediata vecinătate a amplasamentului, iar costurile vor fi suportate în întregime de acesta.
„Oportunitatea acestui proiect constă în necesitatea reglementării urbanistice a unei zone din municipiul Suceava, cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului, retragerea clădirilor faţă de aliniament, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise, organizarea circulaţiei şi accesului, spaţiilor verzi amenajate şi locurilor de parcare” se arată în raportul Serviciului de urbanism al municipalităţii.
În ultimii ani, în zona noua zonă comercială a Sucevei, pe locurile fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL) şi al celei care a fost Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), construite au fost Shopping City şi, respectiv, Iulius Mall. Pe amplasamentul defunctei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS), în curând va fi dată în folosinţă noua investiţie în spaţii cu destinaţie comercială a celor de la Dedeman. Conform documentaţiei depuse la Primărie, suprafaţa acoperită de amenajări este de 96.351 mp, zona comercială efectivă ocupând 43.547 mp, adică 45,19% din total. Regimul de înălţime al clădirii principale este de parter şi etaj, nedepăşind 15 metri. În preajmă vor fi amenajate 649 de locuri de parcare supraterane, alei pentru circulaţia auto şi spaţii de depozitare.
Activitatea comercială nu este una de blamat, atât timp cât ocupă şomerii şi, pe deasupra, aduce bani la bugetul local, opina primarul Ion Lungu
Astfel, în zona industrială în picioare rămân o parte din Ambro, precum şi „fantomele” Întreprinderii de Maşini Unelte Suceava (IMUS) şi Întreprinderii de Reparaţii Auto (IRA). De precizat ar mai fi că, în 2011, Lidl România, care are un complex pe Calea Obcinilor, cerea autorităţilor sucevene aprobarea documentaţiei în vederea construirii unui complex comercial, a amenajării a 98 de locuri de parcare şi a 711 mp de spaţii verzi la intersecţia străzilor Eroilor şi Cuza Vodă din cartierul Burdujeni. Noile obiective urma să fie materializate pe un teren proprietate privată în suprafaţă de 6.231 mp.
Ion Lungu declara, cu ceva timp în urmă, că de când ocupă funcţia de primar al municipiului, în Suceava s-au înfiinţat peste 5.000 de locuri de muncă. El opina că deşi s-au iscat controverse asupra exploziei numărului de supermarketuri, cei mai mulţi dintre suceveni şi-au găsit o slujbă în domeniul comerţului. Ocupantul fotoliului din Areni crede că activitatea comercială nu este una de blamat, atât timp cât ocupă şomerii şi, pe deasupra, aduce bani la bugetul local. El reliefa că, pe plan local, salariile din activitatea productivă şi din sectorul serviciilor sunt, în medie, de aceeaşi mărime cu remuneraţiile din comerţ, drept care nici sumele atrase din impozitul pe venit nu ar fi cu mult diferite. În plus, din impozitele pe clădiri şi terenuri achitate de marile complexuri comerciale de pe raza Sucevei, în puşculiţa bugetară sunt adunate fonduri importante. Aceasta cu atât mai mult cu cât, de regulă, marile obiective comerciale au fost elevate în perimetre industriale dezafectate.
Potrivit unor surse, Suceava poate fi considerat municipiul cu cea mai mare suprafaţă comercială pe cap de locuitor, chiar dacă două eşecuri răsunătore au înregistrat Billa şi Galeria Mall.
Comentarii