În urma valului de imigranţi ilegali care sosesc în Europa, în special în Italia, Comisia Europeană a propus ieri un plan de acţiune ce prevede repartizarea acestora pe cote obligatorii între statele membre ale Uniunii Europene, într-o primă etapă urmând să fie elaborat până la sfârşitul lunii mai un mecanism provizoriu prin care ţările blocului comunitar vor fi obligate să preia 20.000 de refugiaţi, iar până la sfârşitul anului va fi creat un mecanism permanent, relatează agenţiile internaţionale de presă. Aplicarea propunerii Comisiei, inclusă într-o Agendă Europeană pentru Imigraţie, este condiţionată de aprobarea ei la Consiliul European din luna iunie.
În timp ce preşedintele CE, Jean Claude-Juncker, şi alţi susţinători ai acestui plan invocă argumentul „solidarităţii” europene, unele state resping ideea impunerii unor cote pentru primirea refugiaţilor. Este cazul Marii Britanii, al cărei ministru de interne, Theresa May, a avertizat că o astfel de abordare nu va face decât să încurajeze imigranţii clandestini să vină în Europa, iar singura soluţie viabilă este ca aceştia să fie retrimişi în ţările lor. Totuşi, Marea Britanie ar putea fi scutită de respectarea unei asemenea decizii, întrucât tratatele europene permit acestei ţări şi Irlandei o aplicare opţională a măsurilor ce ţin de domeniul Justiţie şi Afaceri Interne. Și Danemarca va fi scutită, pentru că în cazul ei politicile din acest domeniu nu se aplică.
În ceea ce priveşte calcularea cotelor de refugiaţi pentru fiecare ţară în parte, se va avea în vedere PIB-ul fiecărei ţări, populaţia ei, rata şomajului şi numărul de refugiaţi deja găzduiţi. Conform unei scheme preliminare, Germania ar urma să preia 18,42% dintre refugiaţi, Franţa — 14,17% şi Italia — 11,84%, Spania — 10%, Suedia (care găzduieşte deja mulţi refugiaţi) — circa 3%.
Potrivit Eurostat, numărul total al refugiaţilor în ţările Uniunii Europene a ajuns anul trecut la circa 626.000. Numai în Italia au debarcat în ultimele luni peste 90.000 de imigranţi clandestini proveniţi din ţările Africii şi Orientului Mijlociu. Aceştia profită de lipsa unei autorităţi statale în Libia şi, cu ajutorul traficanţilor care le pun la dispoziţie diverse ambarcaţiuni, pleacă de aici către Europa traversând Marea Mediterană.
Comentarii