Primarii suceveni din cele 61 de localităţi ce sunt asociate în primul mega-proiect al judeţului, „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”, sunt extrem de nemulţumiti că trebuie să plătească rate şi dobânzi foarte mari pentru „ceva de care nu beneficiază” şi şi-au exprimat dorinţa ca Ministerul de Finanţe să preia creditul angajat.
Şeful executivului judeţean susţine de cealaltă parte, fără însă a avea un răspuns oficial de la Guvern asupra acestei chestiuni, că este nevoie mai întâi ca ţara noastră să scape de constrângerile de la FMI.
Situaţia generată de punerea în aplicare a proiectului „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene” a fost cea mai importantă temă discutată ieri, într-o şedinţă extraordinară a CJ Suceava, în prezenţa primarilor din judeţ şi a unor parlamentari ai opoziţiei, între care şi copreşedinţii PNL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur şi deputatul Alexandru Băişanu, dar şi deputatul Sanda-Maria Ardeleanu.
Consilierii PNL care au convocat această şedinţă extraordinară a CJ Suceava, prin vocea liderului grupului, Vasile Ilie, au arătat că zeci de primării sucevene sunt puse acum, de Guvern, să achite ratele şi dobânzile aferente proiectului, cu toate că nu au beneficiat de investiţii şi că există riscul ca în câteva luni să fie falimentare, după ce ANAF a executat silit municipiul Câmpulung Moldovenesc pentru suma de 2,5 milioane de lei aferentă plăţii semestrului al doilea din 2014.
Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a declarat că se aşteaptă ca acum Primăria să fie executată silit pentru plata din primul semestru al acestui an, arătând că municipiul va rămâne fără fonduri de funcţionare. El a prezentat şi un memoriu pe care să-l semneze toţi primarii implicaţi în acest proiect şi care să fie transmis Guvernului, prin care se cere ca Ministerul de Finanţe, în calitate de garant, să preia creditul.
Un moment aparte a fost cel în care copreşedintele PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, a spus că ar trebui ca toţi primarii din judeţ să meargă la Guvern şi să solicite preluarea creditului. El consideră că acest proiect s-a dovedit o greşeală şi că este momentul ca CJ Suceava să se implice activ, iar împreună cu prefectul şi primarii să solicite Guvernului să soluţioneze această problemă pentru că, în caz contrar, fiecare primărie din această asociere va intra în faliment.
„M-am săturat să mă satur, să accept greşeli peste greşeli” a spus Băişanu, uitând subit că acest guvern este în funcţie şi datorită domniei sale şi că se face responsabil în bună măsură de ceea ce se întâmplă acum în judeţul Suceava. În discursul său, Băişanu a folosit citate din filosofi români şi a făcut şi o serie de parabole care, în final, s-au lăsat cu aplauze timide din partea unor primari PNL.
Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a explicat că, din cauza constrângerilor bugetare impuse de acordul cu FMI, Guvernul nu poate prelua acest credit, pentru că ar ieşi din deficitul bugetar stabilit. El a arătat că dacă România nu va mai avea memorandum cu FMI, acest credit va putea fi preluat de MFP, considerând că se vor putea face şi economii, mai ales că acest credit, care trebuie rambursat până în 2030, va costa de patru ori suma împrumutată. Nechifor a mai spus că până acum s-au achitat aproape 73 de milioane de euro din credit, din care rate de circa 21 de milioane de euro şi dobânzi de circa 51 de milioane de euro.
„Dacă reuşim să scăpăm de FMI, constrângerile privind deficitul vor permite şi ca acest credit să fie preluat” a spus Nechifor, care crede că Ministerul de Finanţe va trebui să preia creditul ca datorie publică.
El a mai menţionat că şi firma care trebuia să administreze întregul proiect, Ecotermgaz, care este în insolvenţă, este sub monitorizarea FMI de doi ani.
Cătălin Nechifor a mai arătat că din acest proiect a fost executată, în cea mai mare parte, componenta de termoficare, dar care este funcţională doar în municipiul Rădăuţi, unde s-a dovedit un succes, dar nu este funcţională în Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret şi Vatra Dornei, în ultimul caz, din cauză că nu s-a finalizat conducta magistrală care să lege acest municipiu la reţeaua de gaze naturale. El a adăugat că, în ceea ce priveşte componenta de gaz natural, trebuia să fie executaţi circa 360 km de conductă magistrală în tot judeţul, dar că s-au executat doar 101 km, reţeaua construită prin credit fiind preluată gratuit de Transgaz în 2009, dar că Transgaz s-a angajat să continue lucrările prevăzute în proiect.
Potrivit lui Nechifor, mai multe localităţi sucevene au de plătit creditul deşi nu au beneficiat de investiţii, arătând că acestea nici nu se pot împrumuta, pentru că au gradul de îndatorare ridicat. El a exemplificat cu oraşul Broşteni, care are creditul de 890.000 de euro pentru ca reţeaua de gaz natural să ajungă în zonă şi va avea de rambursat aproape 4 milioane de euro, deşi nu sunt speranţe să beneficieze de aducţiune de gaz natural.
Preşedintele CJ Suceava a mai spus că, în fiecare an, Guvernul a alocat fonduri pentru a se asigura unor localităţi plata creditului şi crede că şi în acest an, la rectificarea bugetară, se vor aloca fonduri.
Copreşedintele PNL, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat la rândul său că e nevoie ca toţi parlamentarii de Suceava să facă lobby pentru a ajuta primăriile implicate în acest proiect: „Va trebui să facem lobby toţi parlamentarii de Suceava ca să ajutăm, pentru că nu va veni nimeni de la Teleorman să ne ajute. Numai să nu pună ANAF sechestru pe conturile primăriilor, ci să vină la Suceava să vadă ce se petrece cu Utilităţi şi mediu”.
Comentarii