24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române

In Memoriam Generalul Ion Emanoil Florescu (1819-1893)

General-Ioan-Emanoil-Florescu---IM1Generalul Ion Emanoil Florescu s-a dedicat cu toată energia făuririi unui stat şi a unei armate moderne. Prin măsurile luate, prin spiritul său de abnegaţie şi dăruire, completate cu o vastă cultură şi un înalt spirit de organizare, a reuşit, într-un timp relativ scurt, în perioada cât a deţinut funcţia de ministru de război, să transforme cele două miliţii pământene într-o oştire modernă. Fără a exagera, se poate afirma că nu a existat capital privind organizarea statului, a armatei, detaşarea şi instruirea acesteia, legislaţia şi învăţământul militar care să nu poarte pecetea concepţiei generalului I.E. Florescu.

S-a născut la 7 august 1819 la Râmnicu Vâlcea. A urmat cursurile Colegiului „Sfântu Sava” din Bucureşti, iar apoi, din anul 1833, a intrat în Oastea Ţării Româneşti.

La 10 mai 1836 a fost avansat sublocotenent şi încadrat pe funcţia de comandant de pluton la Regimentul 2 Infanterie, unde s-a dovedit a fi un destoinic comandant de subunitate.

În anul 1836 a fost trimis la Paris, pentru doi ani, la Şcoala de Stat Major, iar la 1 aprilie 1838 va fi avansat la gradul de locotenent.

La întoarcerea în ţară, în anul 1842, a fost încadrat în funcţia de aghiotant al domnitorului Gheorghe Bibescu. În această calitate l-a însoţit pe domnitor în călătoria efectuată în august – septembrie 1843 la Constantinopol.

După întoarcerea de la Constantinopol a fost avansat, la 6 decembrie 1843, la gradul de căpitan. Din aceşti ani se cunoaşte activitatea sa de traducător din limba franceză a unor regulamente necesare instruirii efectivelor de militari, publicând lucrarea intitulată „Teoria dării la semn”, în care se definesc rolul infanteriei şi a focului acesteia. În anul 1847, a elaborat regulamentul primei şcoli de ofiţeri din Ţara Românească.

În anul 1845 se căsătoreşte cu Ecaterina Bibescu, fiica domnitorului Gh. Bibescu.

După înfrângerea Revoluţiei de la 1848, col. I.E. Florescu a activat câţiva ani în rândurile armatei ruseşti. Războiul din Crimeea, urmat de Pacea de la Paris, din iulie 1856, a adus în actualitate şi lupta pentru Unirea Principatelor Române.

Entuziasmat de măreţele perspective ale naţiunii române, colonelul I.E. Florescu s-a dedicat în exclusivitate luptei Unirii Ţărilor Române. Ales membru al Divanului Ad-hoc şi al Adunării elective din Ţara Românească, a desfăşurat o rodnică activitate în folosul Unirii Principatelor. În locuinţa sa din Bucureşti, din strada Smârdan, au avut loc istoricele discuţii din ziua de 23 ianuarie 1859, când în unanimitate s-a hotărât realegerea neîntârziată ca domn, şi în Ţara Românească, a colonelului Alexandru Ioan Cuza.

Ca urmare, a doua zi, la 24 ianuarie 1859, a avut loc actul consfinţirii Principatelor Unite Române. Cunoscându-i activitatea, domnitorul Al.I. Cuza, prin Decretul nr. 88 din 19 noiembrie, l-a avansat la gradul de general de brigadă şi l-a numit ministru de interne (28 octombrie 1859 – 27 mai 1860) şi ministru de război (30 septembrie 1862 – 11 octombrie1863).

Fidel domnitorului Al.I. Cuza, în anul 1866 generalul I.E. Florescu a înmânat prinţului Carol I, după aducerea acestuia în ţară, un protest prin care a solicitat îndepărtarea din armată a ofiţerilor care au urzit la 11 februarie 1866 complotul împotriva domnitorului Al.I. Cuza.

Cunoscându-i-se popularitatea de care se bucura în rândul militarilor, guvernanţii anilor 1866-1870 l-au învinuit că desfăşura o activitate ostilă prinţului Carol I, fiind nevoit să se abţină de la orice activitate politică. Prinţul Carol I nu a putut renunţa la serviciile generalului I.E. Florescu şi, în primăvara anului 1871, acesta a fost readus la conducerea ministerului de război (14 martie 1871 – 26 aprilie 1876), iar pe 8 aprilie 1873 l-a avansat la gradul de general de divizie.

În această perioadă, a avut un rol primordial în elaborarea Legii organizării Armatei (1872), în promulgarea Codului Justiţiei Militare, în organizarea gărzilor orăşeneşti, în crearea unor şcoli militare, în elaborarea unor regulamente militare necesare pregătirii cadrelor şi a trupei; în înfiinţarea unor noi unităţi de infanterie şi speciale; în organizarea corpului de intendenţă a industriei de armament, precum şi a unui sistem de administraţie a oştirii.

În timpul războiului pentru cucerirea independenţei de stat a României (1877-1878), generalul I.E. Florescu nu a primit nicio funcţie, ca urmare a campaniei de denigrare dezlănţuită de unii politicieni, oştirea fiind astfel privată de inteligenţa sa creatoare şi de spiritul său organizatoric. Dorind să fie de folos ţării, şi-a găsit refugiul în munca de elaborare a unor lucrări extrem de necesare culturii şi ştiinţei româneşti.

A publicat lucrările „Studiu şi pregătiri militare” (1878); „Fortificaţiunele” (1889); „Osebire între armatele vechi şi moderne” (1890) şi altele. Ca fondator al Ateneului Român şi preşedintele “societăţii pentru învăţarea poporului român”, în lunile februarie – noiembrie 1891 a prezidat Guvernul României.

La 22 mai 1893 generalul I. E. Florescu s-a stins din viaţă într-un sanatoriu din Franţa şi, potrivit dorinţei sale, a fost înhumat la cimitirul Şerban Vodă din Bucureşti.

Pentru meritele sale deosebite în crearea tânărului stat naţional, România, şi a armatei sale, Muzeul Militar Naţional i-a rezervat un loc binemeritat.

În sala consacrată Actului Unirii Principatelor Române, alături de numeroase obiecte şi documente originale, au fost expuse şi piese care amintesc de personalitatea patriotului care a fost generalul Ion Emanoil Florescu.

Gl. Bg. (r.) COJOCARU ZAHARIE,

preşedintele Filialei Suceava a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Petru I Muşat”

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: