Mai ales în ultimul sfert de veac, manifestările cultural-distractive din unele localităţi s-au împuţinat. În cele mai multe din Depresiunea Rădăuţilor au mai rămas doar patru manifestări culturale mari, cele de Naşterea Domnului, Învierea Domnului, hramul localităţii şi balul gospodarilor.
Au fost destule voci care s-au ridicat împotriva ultimei manifestări culturale, din şirul de mai sus, dar după părerea mea, şi nu numai a mea, aceştia nu au dreptate. Cred c-o să fiţi de acord cu mine după ce veţi citi rândurile următoare.
M-am bucurat nespus de mult când m-a sunat dl Călin Brăteanu de la Centrul Cultural „Bucovina”. Cum până acum mi-a dat doar veşti bune, eram sigur că şi de data aceasta va fi la fel. Şi nu m-am înşelat. Mi-a spus scurt că mă invită la „Balul gospodarilor” de la Suceviţa, unde voi avea surpriza să mă întâlnesc cu prieteni vechi şi dragi. La insistenţa mea, fiind foarte curios, mi-a spus doar că acei prieteni sunt de la TVR Iaşi. Am acceptat pe loc, mai ales că ştiam că şi o echipă de la „Cromtel” Rădăuţi mergea acolo pentru a filma evenimentul.
Balul s-a desfăşurat într-o pensiune elegantă. Spaţiu foarte larg, amenajat de sărbătoare cu ghirlande de brad, un ring spaţios pentru joc.
Înainte de începerea balului am stat de vorbă, atât cât s-a putut, cu dl DorinIoan Pânzari, primarul comunei, care-a avut amabilitatea să-mi declare: „Am transformat, cu această ediţie, balul gospodarilor în «Balul Bucovinei», pentru că de la această ediţie vom invita oaspeţi din mai multe localităţi ale Bucovinei şi nu numai. Balul acesta îl vrem ca un schimb de experienţă între aceste localităţi în privinţa producţiilor folclorice, a tradiţiilor, a portului popular, precum şi pentru legarea de prietenii”.
Dl Călin Brăteanu, în cuvântul de bun-venit a arătat că „la această ediţie, a XI-a, participă gospodari din Calafindeşti, Dolheşti, Rădăuţi, Vicov, Straja, Cacica, Constanţa, Ansamblul folcloric al Universităţii Suceava, al Casei de Cultură din Rădăuţi, reprezentanţi ai Oficiului Judeţean de Cadastru, TVR Iaşi, TV Favorit şi Radio România. Prezentând şi scopul manifestării, şi-a luat rolul de gazdă, îndemnând la joc şi voie bună, ademenindu-i pe toţi cu cântecul „Cântă cucu-n Bucovina” şi cu o altă melodie de joc. Iar jocul s-a încins imediat şi localul a început să răsune de strigături, voia bună domnind până în zorii zilei.
Fanfara din Dolheşti, formaţia Record, fraţii Doru-Vasile şi Ana-Maria Cotos au asigurat acompaniamentul. Lor li s-au alăturat Roxana şi Valentina, două gâgâlici care prin modul în care-au interpretat melodiile bucovinene au ridicat publicul în picioare. Aşa au făcut şi membrii ansamblului folcloric al universităţii sucevene, care-au executat jocurile bucovinene la înalte cote de perfecţiune. Tot ei au dat tonul la joc pe toată durata nopţii, electrizând spectatorii prin execuţia jocurilor şi varietatea strigăturilor.
La invitaţia dlui Călin Brăteanu am purtat un dialog, în faţa asistenţei, pe tema obiceiurilor şi a tradiţiilor noastre, cu dl Nicolae Gălăţeanu, invitatul acestuia. Fiind ardelean, a fost repartizat la Arbore, unde-a fost director timp de trei ani, rămânându-i în memorie foarte multe lucruri frumoase despre aceste meleaguri. „Am venit la Arbore ca ardelean şi m-am întors în Ardealul meu bucovinean… Fiţi mândri de credinţa, limba, portul, obiceiurile şi tradiţiile pe care le aveţi aici, pe care trebuie să le păstraţi cu sfinţenie. Eu am rămas cu o mare admiraţie pentru ele şi le port mereu în suflet” a conchis dl Gălăţeanu.
Dl Iurie Levcic, invitatul gazdelor, reprezentând un ONG din Cernăuţi, ne-a îndemnat: „Luptaţi pentru conservarea tradiţiilor, a folclorului şi a obiceiurilor strămoşeşti din Bucovina istorică. Încercaţi să păstraţi ce mai avem. Este obligatoriu ca noi să facem astfel încât copiii şi nepoţii noştri să înţeleagă cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm” a încheiat dl Levcic în aplauzele puternice ale asistenţei.
Consider că evoluţia distinsei doamne Adriana Bucevschi, prin interpretarea unui buchet de cinci melodii populare bucovinene, a fost cheia de boltă a petrecerii. Ritmurilor impuse de această privighetoare a cântecului popular românesc în general, şi a celui bucovinean, în special, jucătorii le-au ţinut piept cu destulă greutate.
I-am admirat mult şi pe cei din grupul de la Constanţa, care-au bătut cu putere la podele, de parcă jocurile noastre populare şi ritmul lor le cunoşteau de când lumea. Ba chiar au împrumutat bundiţe şi trăistuţe, pe care şi le-au pus pe ei şi le-au purtat cu mândrie, nevoie mare. Adevărată încântare!
S-a făcut şi o adevărată paradă a costumelor populare din mai multe zone ale judeţului Suceava, din partea de sud a Bucovinei istorice, dar şi din vechiul regat. Şi ai avut ce vedea, mai ales costume populare femeieşti. Vorba distinsei doamne Sofia Vicoveanca: „Pe cămăşile bucovinencelor noastre sunt cusute cu mărgele adevărate grădini cu flori”. Ce frumos spus! Aşa erau şi costumele pe care le-am văzut şi pe care fetele şi femeile le purtau cu atâta mândrie.
Am reuşit să culeg foarte multe impresii de la participanţi. Transcriu aici doar ce mi-a spus cu mare admiraţie dna Carmen Olaru, director al TVR Iaşi: „N-am fost niciodată la un bal al gospodarilor şi nici nu-mi închipuiam care-i rostul unei astfel de întâlniri. După ce am încăput pe mâinile prietenului-gospodar Călin Brăteanu, cel care a invitat echipa TVR Iaşi în inima Bucovinei, la un asemenea bal, am înţeles ce am pierdut până acum. Trebuie să fii în mijlocul lor, să poţi şi să admiri frumoasele costume populare, să cânţi Bucovina şi să joci «Bătrâneasca» alături de ei ca să-i înţelegi pe bucovineni. Cine încă nu a fost la un bal al gospodarilor, trebuie să-şi noteze în calendar: ianuarie 2016, Suceviţa”. Oare mai este ceva de spus? Cred că din acest motiv şi dl Horia Gumeni, director adjunct al TVR Iaşi, mi-a spus: „Ce să mai zici după ce-a vorbit aşa de frumos dna Carmen Olaru?”.
Cuvinte la fel de frumoase au avut şi cei trei primari, de la Cacica, de la Dolheşti şi Rădăuţi, ei mulţumindu-i primarului de Suceviţa, dar şi dlui Călin Brăteanu , a cărui mână fermecată s-a văzut în organizarea şi desfăşurarea acestui spectacol folcloric de excepţie.
Nu trebuie neglijat nici că alături de autorităţile locale, printre care şi Filiala Societăţii pentru |Cultura şi Literatura Română în Bucovina, s-au aflat şi sponsori, care au asigurat fondurile necesare pentru ca tot ce s-a propus să fie dus la îndeplinire.
Text şi foto:
prof. GH. DOLINSKI
Comentarii