Trei cărţi şi o revistă

„Sărbătorile memoriei” continuă miercuri, 7 ianuarie 2015, de la ora 16, în cafeneaua Padrino Lounge din Suceava – anunţă scriitorul şi publicistul Ion Drăguşanul. De la care aflăm că în conturul manifestării sunt înscrise lansările câtorva cărţi care vor fi dăruite participanţilor. Este vorba despre „Bucovina în mărturiile veacurilor” de Ion Drăguşanul, „Istoria muzical-dramatică a Sucevei”, purtând semnăturile I.G. Sbiera, Rudolf Gassauer, Leon Cavaler de Goian, Victor Morariu, carte alcătuită de Ion Drăguşanul (ambele fiind apărute în colecţia „Memoria bucovineană”), şi „Cântecele despovărării”, de Andi Drăguşanul şi Ion Drăguşanul. Cărţilor li se va alătura cel mai recent număr (11/2014) al periodicului Revista Bucovinei, buletin informativ al Centrului Cultural „Bucovina”. Va cânta Andi Drăguşanul. Organizatorii evenimentului sunt site-ul Drăguşanul.ro, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Grup Muşatinii, Monitorul de Suceava şi Padrino Lounge.

Într-o postare de pe Drăguşanul.ro, intitulată „Aleanul evadării din captivitatea Timpului”, Ion Drăguşanul ni se confesează, desluşind cu anticipaţie parte din tâlcurile evenimentului înscris în „Sărbătorile memoriei”:

„Întâmplător sau nu, spre sfârşitul lui ianuarie, voi împlini şase milenii de existenţă. Numai că ziua naşterii, 25 ianuarie, vreau să o petrec precum cea dintâi, adică singur; de asta am ales să-i încredinţez fiului meu, Andi, cântecele de care mă voi despovăra în 7 ianuarie, atunci când e ziua «ştiutorilor de cer» (Io înseamnă ştiutor, iniţiat, iar An sau Anu înseamnă Cer) şi când vom dărui, tuturor celor care vor veni, ca să ne fie cu adevărat aproape, tipăriturile de pe afiş, trei cărţi şi o revistă.

Şi în poezia noastră veţi întâlni şi vă veţi recunoaşte în veşnicele căutări de sine, care individualizează conştiinţele umane. Nu ştim în ce măsură revelaţiile noastre lirice duc spre ceva sau doar fac parte din fondul inepuizabil de amăgiri, prin speranţă, al omenirii. Poezia, inclusiv cea pe care o scriem noi, nu este captivă în timp. Asta este natura ei, dar fără a deveni şi natura celui care o scrie sau o trăieşte. Poezia este doar aleanul evadării din captivitatea Timpului. Atât şi nimic mai mult”.