Un incendiu puternic a mistuit una dintre clădirile „de patrimoniu” ale Zvoriştei. Este vorba de fostul conac boieresc aparţinând cândva boierului Grigore Manoliu, fratele său Nicolae avându-şi conacul peste apa Barancăi, la câteva sute de metri. Ambele clădiri au fost trecute, după 1949, în proprietatea statului, cea care a ars adăpostind o vreme un internat şi o grădiniţă, iar cealaltă şcoala cu clasele V-VIII, o vreme singura de acest nivel din comună. După revoluţie, urmaşi ai fraţilor Manoliu au solicitat clădirile, pe care le-au vândut. Cea care a ars a aparţinut unui fost maistru militar, care şi-a lichidat proprietăţile din Capitală şi a cumpărat clădirea, bine conservată pentru vremurile pe care le-a înfruntat.
Noul proprietar a renovat-o, păstrând însă, spre meritul său, configuraţia arhitecturală iniţială, clădirea rămânând, în ciuda modernizărilor impuse de vremea în care trăim, ca o „boieroaică” în spaţioasa curte care o înconjoară şi o pune în valoare.
La ora când am scris aceste rânduri nu se stabilise cauza incendiului. Între cei care s-au aflat acolo circula părerea că vinovată ar fi centrala termică sau chiar un scurtcircuit.
În slava veche, „dvorişte” înseamnă curte boierească. Acolo şi-ar fi avut curţile boierii Giumatate, membri ai divanului lui Ştefan cel Mare. Zvoriştea mai pierde prin foc o asemenea curte, o gospodărie cochetă şi pitorească, asemenea celeilalte de peste pârâul Baranca, astăzi pensiune.
Comentarii