Bucovina și bucovinenii în secolul al XX-lea. Dilemele istoriei

Motto: „Ca să ne bucurăm de libertate, trebuie să ştim a ne supune legilor” („Călindariul poporului bucovinean pe anul ordinar 1909”. Redigeat şi edat de Eugen Neşciuc, Cernăuţi, Societatea Tipografică Bucovineană, 1908, p. X).

 

RADAUTI-6-NOIEMBRIE-2014Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Dilemele istoriei”, cea de-a patra manifestare organizată în 2014 de instituţia academică de la Rădăuţi, este a XXII-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului „Bucovina” al Academiei Române.

Lucrările conferinţei au început la Rădăuţi în ziua de 6 noiembrie a.c. În spaţiul generos al Galeriilor de Artă, pus la dispoziţie de Muzeul Etnografic „Samuil şi Eugenia Ioneţ”, după deschiderea oficială – ignorată, ca de obicei, de autorităţile locale şi judeţene –, lucrările conferinţei au cuprins o ofertă bogată şi diversă chiar din prima zi.

În prima parte a zilei de 6 noiembrie, au susţinut comunicări: > dr. Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi şi redactor-şef al periodicului „Glasul Bucovinei”, Eminescologia bucovineană. Ilie E. Torouţiu; > dr. Marian Olaru, directorul interimar al Institutului „Bucovina” al Academiei Române, Bucovina în Primul Război Mondial. Pregătiri pentru război şi operaţiuni militare 1914–1918; > dr. Constantin Ungureanu, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, secretar de redacţie al periodicului „Revista de istorie a Moldovei” (Chişinău), Bucovina în ajunul şi în timpul Primului Război Mondial; > dr. Ioan Scripcariuc, consilier superior, Serviciul Judeţean Suceava al Arhivei Naţionale, Arhivele Bucovinei la 90 de ani. De la Comisiunea Arhivelor Cernăuţi la Arhivele Naţionale Suceava; > dr. Doina Iavni, Serviciul Judeţean Suceava al Arhivei Naţionale, Un fond unic în patrimoniul arhivistic naţional: Inspectoratul Cadastral Bucovina (1820–1949); > dr. Arcadie M. Bodale, inspector superior la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivei Naţionale, Documente privitoare la românii bucovineni din armata Austro-Ungariei căzuţi în Primul Război Mondial păstrate la Kriegsarchiv din Viena; > cercet. şt. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Bucovina la începutul Primului Război Mondial în presa de limbă germană din provincie. Studiu de caz: „Bukowinaer Post” şi „Czernowitzer Allgemeine Zeitung”, 1914.

Dintre lucrările înscrise în program, comunicarea dr. Suzana-Iuliana Bodale, inspector superior, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivei Naţionale, Începutul Marelui Război analizat din spatele liniilor şi de pe front în amintirile lui Erast Tarangul şi Maximilian Hacman, a fost prezentată de Arcadie M. Bodale, iar cea a dr. Ioana Scridon, Facultatea de Geografie, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Istoria trăită a celor două Războaie Mondiale. Însemnările bucovineanului Peter Schäfer: „Meine Lebensgeschichte”, trimisă din timp la Rădăuţi, nu a fost prezentată în cadrul reuniunii, fiind destinată doar tipăririi în „Analele Bucovinei”.

Prima parte a lucrărilor a mai cuprins vernisarea Expoziţiei documentare „Arhivele Bucovinei la 90 de ani”, organizată de Serviciul Judeţean Suceava al Arhivei Naţionale (moderatori: Ioan Scripcariuc şi Doina Iavni), şi dezbateri.

În partea a doua a zilei de 6 noiembrie, au susţinut comunicări: > dr. Otto-Friedrich Hallabrin, director executiv al Institutului „Bukowina” din Augsburg (Germania), Aufgaben und Tätigkeit des Landtags der Bukowina am Beispiel der Session 1908/ Sarcinile şi activitatea Dietei din Bucovina. Studiu de caz: sesiunea din anul 1908; > dr. Ion Filpiciuc, Câmpulung Moldovenesc, Generalul Iacob Zadik în Bucovina; > Ligia-Maria Fodor, lector univ. dr., Facultatea de Arhivistică, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti, Învăţământul gimnazial de stat în Cernăuţiul habsburgic; > cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Bucovineni în Parlamentul României Întregite. Adunarea Deputaţilor, sesiunea 1920–1922; > dr. Ihor Zhaloba, director al Catedrei pentru Serviciul Diplomatic şi Consular, Academia Diplomatică a Ucrainei, Kiev, dr. Sergij Osaciuk, Cernăuţi, Konsularberichte als Quelle zur Geschichte der Bukowina in der Zwischenkriegszeit (1918–1940) / Rapoartele consulare ca sursă de istorie a Bucovinei în perioada interbelică (1918–1940).

Comunicările susţinute în partea a doua a programului de la Rădăuţi au fost urmate de vii dezbateri şi de precizări organizatorice referitoare la programul din cea de-a doua zi a reuniunii.

Vineri, 7 noiembrie, lucrările Conferinţei ştiinţifice internaţionale „Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Dilemele istoriei” au continuat la hotelul „Ieremia Movilă” din Suceviţa, începând cu ora 9,30. Au susţinut aici comunicări: > Harieta Mareci-Sabol, lector univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Bucovina şi „straşnica molimă” a secolului al XIX-lea: holera; > prof. dr. Ilie Luceac, Cernăuţi, Un fond familial din arhivele Hurmuzaki (unele consideraţii); > cercet. şt. Elena Pascaniuc, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Bucovina şi bucovinenii în scrierile academicianului Dimitrie Dan. Oameni, mentalităţi, culturi; > dr. Bogdan-Petru Niculică, Muzeul Bucovinei, Suceava, O împlinire a arheologiei româneşti: 130 de ani de la naşterea profesorului Teofil Sauciuc-Săveanu (1884–1971); > cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, „Calendarul «Glasul Bucovinei»…”, Cernăuţi, 1920–1940. Contribuţia periodicului la emanciparea cultural-naţională a românilor bucovineni; > dr. Ion Mareş, Muzeul Bucovinei, Suceava, Descoperiri arheologice în punctulParcări” din Suceava; > Florin Pintescu, conf. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, Societăţi culturale polone în Bucovina în perioada interbelică; > Luzian Geier, Bukowina-Institut, Augsburg, dr. Ovidiu Bâtă, Institutul „Bucovina” al Academiei Române, Fraţii Righetti din Cernăuţi în Primul Război Mondial.

Comunicarea dr. Elena Chiaburu, Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Consideraţii privitoare la originea câmpulungeană a exarhului Gavriil Bănulescu-Bodoni, înscrisă în programul conferinţei, a fost prezentată de Arcadie M. Bodale.

Din păcate, câţiva colaboratori ai Institutului „Bucovina” al Academiei Române, din motive obiective, survenite în preajma reuniunii, n-au putut ajunge la Rădăuţi, spre a-şi susţine comunicările: > dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, c.s. I, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, Problema naţională într-un oraş de la periferia Imperiului (Cernăuţi) în preajma Primului Război Mondial; > dr. Leon Buburuzan, Gura Humorului, Particularităţi ale culturii bucovinene la revenirea în Ţara Mamă; > dr. Aura Brădăţan, muzeograf, Casa Memorială „S. Fl. Marian”, Suceava, Fondul memorial documentar „Simeon Florea Marian” din Suceava – 40 de ani de la înfiinţare.

În tradiţia reuniunilor de la Rădăuţi, programul celei de-a doua zile a cuprins un Semnal editorial, în cadrul căruia au fost prezentate succint câteva apariţii ale anului: „Glasul Bucovinei”, revistă trimestrială de istorie şi cultură, Cernăuţi-Bucureşti, anul XXI, nr. 1-2 (81–82)/2014, 200 p. (Alexandrina Cernov); Valerian L. Ciofu, Teofil Sauciuc-Săveanu. Viaţa şi opera, Ediţie de Cătălin I. Nicolae, Bogdan-Petru Niculică, Iaşi, [Editura] Tipo Moldova, 2014, 142 p. (Bogdan-Petru Niculică); Leon Buburuzan, Mănăstirea Humorului (Humorul) în cultura şi istoria Bucovinei. La şase veacuri de existenţă, Suceava, Editura Muşatinii, 352 p. (Vasile I. Schipor); Dragoş Vitencu, Viaţa lui Ciprian Porumbescu, ediţie îngrijită de dr. Aura Brădăţan, Brăila, Muzeul Brăilei – Editura Istros, 2014, 150 p. (Marian Olaru); Petru N. Bărbuţă, 153 de ani de învăţământ la Straja, Suceava, Editura Muşatinii, 2014, 450 p. (Vasile I. Schipor); Pavel Ţugui, Primul Război Mondial şi reîntregirea României. Năzuinţe, idei, fapte…, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, 144 p. (Marian Olaru).

Şi lucrările de la Suceviţa ale conferinţei au fost urmate de dezbateri.

Un spaţiu distinct din programul acesteia a fost consacrat concluziilor.

Dintre problemele aduse în discuţie la cea de a XXII-a reuniune ştiinţifică anuală, organizată de Institutul „Bucovina” al Academiei Române, câteva merită o atenţie aparte, pentru că interesează şi un public mai larg.

Activitatea ştiinţifică a Institutului „Bucovina” al Academiei Române, organizatoare, în acest an, a celei de-a XXII-a sesiuni anuale, este remarcabilă şi trebuie să apreciem, în mod deosebit, supravieţuirea instituţiei de la Rădăuţi, continuitatea şi consistenţa demersurilor sale (Ihor Zhaloba, Sergij Osaciuk). Publicarea memorialisticii unor bucovineni, aflate încă în arhive, în ediţii îngrijite, reprezintă o problemă prioritară, de restituire literară, dar şi o obligaţie morală a generaţiilor de astăzi faţă de valorificarea memoriei noastre culturale. Cercetarea documentelor din bogatele arhive de la Viena trebuie să se facă altfel, prin cercetări sistematice, în cadrul cărora să-şi desfăşoare activitatea, în stagii de durată, echipe mixte, formate din mulţi oameni (Arcadie M. Bodale). Din păcate, tinerii de astăzi nu stăpânesc terminologia istorică adecvată, realizând traduceri deficitare (Otto Hallabrin) şi nici nu manifestă o dorinţă reală de a învăţa temeinic şi continuu. Cercetarea ştiinţifică ocupă, pe zi ce trece, un spaţiu tot mai restrâns în instituţiile ştiinţifice din Bucovina, iar „corectarea receptării imaginii” unor evenimente, oameni/personalităţi, grupuri naţionale etc. se face tot mai anevoios şi nu în beneficiul cunoaşterii, al „salvării memoriei culturale” (Elena Pascaniuc), învederând deseori o stranie inaderenţă la spiritul critic, ca moştenire de preţ a spiritualităţii româneşti. La Cernăuţi, continuă interesul pentru cultivarea „istoriilor paralele”, discursul istorio-grafic încă ilustrând aici, în fosta capitală a Bucovinei istorice, reacţii inactuale, conjuncturale, la „provocările istoriei” contemporane (Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române). Cu toate eforturile de apropiere de standardele unei societăţi deschise, observabile şi în Bucovina ultimelor două decenii, arhivele noastre de stat continuă să blocheze accesul cercetătorilor la documentele ce privesc probleme diverse, precum proprietăţile boiereşti, vechile familii nobiliare (între altele), unele instituţii (parohii ortodoxe, romano-catolice, protestante, mănăstiri, şcoli etc.), iar arhivele locale, precum parohiile şi şcolile, de exemplu, devin tot mai mult inaccesibile pentru cei interesaţi cu adevărat de cunoaşterea istoriei, prin identificarea şi publicarea documentelor revelatorii pentru cunoaşterea adevărului despre istoria naţională (Vasile I. Schipor). Cărţile şi periodicele, tipărite în tiraje aproape simbolice şi în Bucovina, ca peste tot în România, circulă în continuare cu dificultate, institutele de cercetare primesc fonduri pentru achiziţie de carte numai la sfârşit de an, fiind lipsite de posibilitatea de a-şi îmbogăţi fondurile documentare, în mod firesc, pe întreaga durată a exerciţiului bugetar, prin toate formele de achiziţie, atât în ceea ce priveşte cartea nouă, cât şi achiziţia de carte veche, de pe piaţa liberă, din provincie şi din ţară deopotrivă (Vasile I. Schipor).

Interesul deosebit pentru istorie, în general, şi pentru istoria Bucovinei, în mod special, din primii ani ai ultimului deceniu al veacului trecut, treptat-treptat, s-a stins demult. În această margine de lume, astăzi constatăm cu amărăciune inexistenţa unui public interesat cu adevărat de receptarea istoriei, de emanciparea sa prin cultură. În spaţiul public, ajuns aproape pustiu, din care a fost programatic izgonită comunicarea liberă, sub diversele ei forme de manifestare şi de susţinere organizată a „întreţinerilor luminate”, ca model paideic al devenirii unor noi generaţii de bucovineni (colocviul, conferinţa, congresul, simpozionul, şcoala de vară, clubul de dezbateri, clubul de lectură etc.), dorinţa „de a învăţa din trecut, pentru ca să avem un viitor” (Marian Olaru) nu mai reprezintă o nevoie organică, la fel de necesară ca pâinea cea de toate zilele, ca apa, ca aerul.

 

VASILE I. SCHIPOR

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI