Sâmbătă, la ora 12, deschiderea s-a realizat cu parada portului popular, a cailor și călăreților, desfășurată pe traseul Primărie – Stadion, după care autoritățile locale și invitații s-au adresat participanților, iar formații artistice locale și invitate din comunele învecinate au prezentat dintre cele mai frumoase cântece și jocuri populare din Bucovina. De la ora 18, folclorul a fost înlocuit cu ritmuri pop-rock în cadrul unei seri speciale dedicată tineretului, amfitrion fiind Cornel Constantin Simionescu. Cel mai important eveniment din comuna Vama „Evenimentul «Vama 605 ani – tradiții și turism rural» este singurul și cel mai important eveniment din comuna Vama, în cadrul căruia se promovează portul popular, gastronomia tradițională locală, în special preparatele pe bază de hribi și fructe de pădure, arta populară, folclorul autentic, produsele de artizanat specifice comunei și este, de asemenea, o modalitate de evidențiere a particularităților acestei zone. Este un eveniment care reunește pensiunile turistice de pe raza comunei Vama, ansambluri folclorice și meșteșugari din diferite zone ale țării în comuna Vama, unde își etalează frumoasele costume populare, cântecele și dansurile specifice zonei în care trăiesc. Scopul manifestării este promovarea comunei în calitate de destinație turistică, promovarea gastronomiei bucovinene, a folclorului, a portului popular, a meșteșugarilor români și creșterea numărului turiștilor care vizitează județul Suceava prin oferirea de alternative pentru petrecerea timpului liber, de cunoaștere a tradițiilor și culturii românești, prin interacționarea directă cu populația locului în cadrul unui eveniment cultural de bună calitate” ne-a declarat Nicolai Baltag, primarul comunei. 605 ani de istorie, de tradiții, de viață Duminică, spectacolul folcloric a început la ora 12,30, după care prof. Ioan Cernat a vorbit despre cei 605 ani de atestare documentară a satului Vama. După o altă repriză de folclor, pe scenă au urcat prefectul Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean Suceava Cătălin Nechifor și vicepreședintele CJ Ilie Niță, senatorii Neculai Bereanu și Gheorghe Flutur, care au adresat cuvinte de felicitare locuitorilor comunei la ceas aniversar. „La Vama este deja o tradiție de foarte mulți ani. Este una din cele mai vechi localități atestate documentar din județul Suceava, anul acesta împlinește 605 ani de istorie, de tradiții, de viață. Este o comună frumoasă, cu oameni gospodari, care păstrează tradițiile, cu deschidere către turism, cu deschidere către zone europene importante. Comuna Vama are înfrățiri în Franța, are relații de colaborare cu multe țări. Viața la Vama a crescut foarte mult pentru că aici au existat gospodari, au fost oameni care au avut intuiție și puterea să meargă mai departe” a spus Cătălin Nechifor. La rândul său, prefectul Florin Sinescu a apreciat: „Într-o zi de toamnă autentică avem un eveniment deosebit la dvs., pentru că 605 de existență, de atestare a comunei Vama, reprezintă, dacă putem face o trecere în timp, munca înaintașilor dvs., pentru că această comună s-a clădit încet, încet. Astăzi vorbim despre o comună frumoasă, în care s-a dezvoltat turismul, o comună de oameni gospodari care știu să se distreze. Este important ca acest lucru să îl facem împreună. Tradiția, meșteșugul, dansul, cântecul sunt elemente care ne unesc, ne duc mai departe, pentru că reprezintă spiritul românesc”. Gheorghe Flutur i-a îndemnat pe vămeni să iubească și să promoveze turismul, tradițiile și obiceiurile, „pentru că Bucovina are nevoie de așa ceva”, iar Neculai Bereanu le-a sugerat localnicilor, dar și turiștilor ca anul viitor să vină la Vama „în număr cât mai mare, pentru că este o sărbătoare foarte frumoasă”. Tocăniță de hribi oferită gratuit Meșterii populari au venit cu produse tradiționale, pensiunile au propus produsele culinare cele mai apreciate de turiștii care poposesc la Vama, iar formațiile artistice au adus bună dispoziție în rândul localnicilor și al turiștilor care au venit în acest an la manifestare pentru a degusta din cea mai bună și mai mare tocăniță de hribi care se face în Bucovina. Tocănița de hribi a fost preparată de Ioan Mihalache. El ne-a spus că tocănița, foarte apreciată de cei prezenți, nu are niciun secret dacă o faci cu mult suflet. A folosit hribi, ceapă, gogoșari, smântână de oaie. „După ce se culeg hribii, se spală foarte bine, se dă un clocot, după care se înlătură apa pentru a ieși amăreala. Se pun din nou la foc molcom din lemne, un prim secret fiind cantitatea mare care se face și ceaunul. Tocănița de hribi nu se face la plită sau la aragaz, se face la ceaun pe pirostrii, ceapa se călește un pic înainte și se adaugă împreună cu gogoșarul la fiert, iar spre sfârșit se adaugă smântâna. Tocănița se servește împreună cu mămăligă caldă” ne-a spus Ioan Mihalache. Pe lângă zecile de kilograme de tocăniță oferită gratuit, cei prezenți au putut degusta, tot fără să plătească, sarmale cu hribi și balmoș. „Cei care vor să se reîntoarcă la tradiție și obiceiuri să folosească și produse de lemn” Meșterii populari au expus mici obiecte de uz casnic, care pe lângă faptul că sunt încrustate frumos sunt și practice în gospodărie, ceramică, costume populare, ștergare, obiecte decorative etc. Alături de cioplitori în lemn au fost ceramiști, creatori de costume populare și produse de artizanat. „Fiind mai multe manifestări în județ și în regiune la care participă meșterii populari, ne-am împărțit astfel încât la Vama, cât și în celelalte locații să fie prezent cel puțin un reprezentat din fiecare ramură a meșteșugurilor tradiționale. Cei care vor să se reîntoarcă la tradiție și obiceiuri să folosească și produse de lemn, începând de la clasica lingură de lemn până la lada de zestre, căutată în special de domnișoare, pentru că se spune că o fata care stă pe lada de zestre se mărită în acel an… Deși primăria a încercat în acest an să-i dea o altă titulatură, toată lume știe manifestarea de la Vama ca «Festivalul hribului» și este păcat să i se deturneze această titulatură care dă mai bine, mai neaoș, este mai de-a locului. Nu trebuie să dăm denumiri stufoase unei manifestări când avem denumiri autohtone, care definesc mai bine starea de fapt a oamenilor. Mulți oameni străini care au venit aici nu vor să mănânce altceva decât acea ciulama de hribi”, ne-a spus meșterul popular Florin Cramariuc, președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina. Expoziție gastronomică Expoziția gastronomică realizată cu sprijinul pensiunilor din comună a adus în atenție savoarea borșului de hribi dres cu smântână, gustul de neuitat al tocăniței de hribi cu smântână și mămăliguță, al sarmalelor cu ciuperci de pădure, zacuștilor cu bureți, salatelor cu opintici de toamnă, chifteluțelor de bureți cu maioneză, clătitelor cu hribi și încă multor alte preparate din bucătăria locală, toate stropite cu afinată, fragată, zmeurată și alte licori faimoase, preparate din fructe de pădure care deschid apetitul la orice masă dintr-o pensiune din localitate. „Cămările pensiunilor din Vama au fost umplute cu bunătăți din Bucovina. Pentru a doua zi a manifestării am organizat o expoziție gastronomică în care gospodinele din Asociația de Turism Vama – Bucovina își etalează talentele în prepararea diverselor bucate pe bază de ciuperci și fructe de pădure. Avem de la supa cremă de hribi, ciulamaua de hribi și traista ciobanului, sărmăluțele cu ghebe, salate de râșcovi, de ghebe, hribi marinați, zacuști și pateuri, până la prăjituri cu afine, mure, zmeură și altele. Atât turiștii români, cât mai ales cei străini apreciază hribul și ciupercile datorită texturii și gustului, sunt ingrediente importante în rețetele tradiționale ale bucătăriei bucovinene” ne-a declarat Aurelia Badale, președinta Asociației de Turism „Vama – Bucovina”. Un ambasador al zonei Vama și al Bucovinei în Germania Letiția Orșivschi a venit special din Germania, unde predă lecții de încondeiat ouă comunității în care trăiește, pentru a participa la această manifestare a satului natal și pentru a-și întâmpina turiștii la Muzeul Oului din Vama. „Oul încondeiat de la Vama este cel mai frumos pentru că este al nostru. Oul însuși este un simbol al vieții și, dacă reușim să demonstrăm că oul prinde viață în mâna noastră, este cu atât mai bine. Geometria și simetria motivului față de brâul unic este un lucru spectaculos pentru germanul care lucrează doar una dintre fețele oului și nicidecum într-un motiv geometric riguros, ci doar într-un motiv floral care va reda simpla floare întâlnită chiar în glastră. La noi, în Bucovina, motivul geometric al costumului popular, motivul de pe ștergar, de pe covor se regăsește pe oul încondeiat cu atât mai mult cu cât, comparând cele două, germanul și privitorul din vestul Europei constată că nu este un abțibild, cum își imagina el inițial, ci este un lucru făcut de mână. Și mai important este faptul că vede cum pe oul alb apar elementele geometrice făcute de mâna sa. Asta este partea frumoasă. Doamnele în vârstă din Germania vin cu regularitate la orele de închistrit. Acolo comunitatea locală are un fel de școală populară de artă unde persoanele care vor să învețe un anumit meșteșug se înscriu la începutul anului, iar printre ofertanți mă număr și eu” ne-a spus Letiția Orșivschi. Serbare folclorică Duminică, până seara târziu, a avut loc o serbare folclorică în care au susținut reprezentații ansamblurile artistice „Brădulețul” din Frumosu, „Plaiurile Pojorâtei” din Pojorâta, „Cercanelul” din Borșa, ,,Floare de colț” din Câmpulung Moldovenesc, Ansamblul profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Ansamblul „Bidirelul” din Stupca, „Cetina” din Vama și soliștii de muzică populară Cornelia Ștefan, Alexandru Recolciuc, Tudorița Baltag, Mădălina Lupu-Popii, Dumitrița Baltag.
Comentarii