Promovare cu inadvertențe

O campanie agresivă de promovare a programului Regio al Uniunii Europene se derulează, în ultima perioadă, atât în audiovizual, cât și pe internet.

 

Campania îl are ca personaj principal pe actorul Victor Rebengiuc care cutreieră țara și în diferite zone identifică proiecte de dezvoltare locală care au fost finanțate cu fonduri europene, iar sloganul campaniei este „Din zori până-n seară, dezvoltăm o țară!”. În acest proiect de promovare a programului Regio este inclusă și restaurarea Cetății de Scaun a Sucevei. În videoclipul de prezentare a acestei investiții cofinanțată cu fonduri ale Uniunii Europene, Victor Rebengiuc este condus prin cetate de un muzeograf, Ciprian Popovici, care vorbește despre ceea ce s-a realizat în cadrul proiectului. El îi arată acestuia mai multe arcade și ziduri care au fost refăcute, dar și capela din cadrul Cetății de Scaun despre care susține că va fi repictată, în condițiile în care directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a explicat că zidurile capelei vor rămâne așa cum sunt și că va fi pus în valoare un fragment dintr-o pictură murală care s-a mai păstrat. O altă inadvertență este legată de faptul că Cetatea de Scaun ar fi parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, în condițiile în care doar mănăstirile cu frescă exterioară din județ sunt incluse în Patrimoniul Cultural Mondial. „Ne bucurăm că cetatea face parte din patrimoniul UNESCO și sperăm să lăsăm ceva generațiilor următoare” spune muzeograful în acest videoclip. Fostul președinte al Consiliul Județean Suceava, Gheorghe Flutur, solicita în 2011 includerea Cetății de Scaun a Sucevei în lista Patrimoniului Mondial UNESCO pentru că este un obiectiv extrem de important, care “are greutate culturală și istorică”. Cetatea de Scaun a Sucevei face parte din sistemul de fortificații al Moldovei, fiind edificată în perioada mijlocie a domniei lui Petru I (1375 – 1391), primul atestat fiind un document din 10 februarie 1388, emis din „fortul mușatin” care a fost nucleul inițial al Cetății de Scaun. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România are opt situri înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial, dintre care șapte bunuri culturale, ansambluri de monumente bisericești cu Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița (inclusă în 2010, ca extensie a sitului bisericilor pictate din Nordul Moldovei), șapte biserici fortificate săsești din Transilvania (incluse în 1999), opt biserici de lemn din Maramureș (incluse în 1999), opt biserici pictate din nordul Moldovei (incluse în 1993), Mănăstirea Hurezi (inclusă în 1993, un ansamblu urban – centrul istoric al orașului Sighișoara (inclus în 1999), un ansamblu de 6 fortărețe antice dacice din Munții Orăștie (incluse în 1999), un obiectiv natural – Rezervația biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991). Sursa citată arată că România a depus la Comitetul PM UNESCO o listă de propuneri ale bunurilor și locurilor pe care intenționează să le înscrie în anii următori pe lista reprezentativă. Evaluările propunerilor de înscriere sunt realizate de ICOMOS (International Council on Monuments and Sites). Gestionarea dosarelor de candidatură este realizată de Institutul Național al Patrimoniului, instituție publică de importanță națională, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. România are înscrise 13 locuri și bunuri pe lista indicativă a PM UNESCO, dintre care: patru obiective naturale (Masivul Retezat, Pietrosul Rodnei, Sînpetru – sit paleontologic, Codrul Secular Slătioara), nouă obiective culturale (șase monumente bisericești și trei ansambluri urbane, dintre care prioritar este dosarul Ansamblul monumental de la Târgu Jiu).