Hotarul cu ponoase

Stăteam nu demult pe o bancă dintr-un parc rădăuțean, în încercarea de a mă bucura de frumusețea soarelui de vară, care va rămâne în scurt timp o amintire.

 

În dreptul unei bănci alăturate se adunaseră patru băieți și două fete, copii până în 15 ani. Băieții să fi fost cumva mai viguroși, de departe hrăniți și îngrijiți bine, dar fetele erau extrem de fragile, mai degrabă copilițe cu înfățișare de domnișoare. Nu că n-ar fi fost hrănite și ele bine, dar aveau aerul unor pisici care abia mijesc ochii. Tocmai de asta te-ai fi putut aștepta să se comporte asemenea unor prințese. Niște adolescenți în parc râzând, povestind, admirându-se unii pe alții, un tablou normal pe o vreme toridă. Dar când puștanii își scot țigările de prin buzunare și încep să vorbească trivial, strigând în gura mare, sigur că asta nu te poate lăsa indiferent. Iar când agresivitatea verbală vine chiar din partea fetelor, rămâi și mai uimit. Am ascultat și eu expresiile abjecte pe care le tot foloseau cei șase tineri, suportând această tortură aproximativ jumătate de oră. Ei bine, asta a fost limita până la care am putut tolera nerușinarea de care dădeau dovadă, nefiind singuri în parc, iar eu nefiind dispusă să părăsesc zona doar pentru că extravaganța lor mă luase cu asalt. Le-am adus aminte că se află într-un loc public, iar faptul că și-au încetat tiradele dezgustătoare (destul de iritați de intervenția mea) nu a îndulcit amarul pe care mi l-au provocat în acele clipe. Limbajul acela li se părea interesant? Cum să reproduc eu aici acele expresii, ce formulă să găsesc pentru a mă face înțeleasă? Problema e că până și sinonimele ar intra în conflict cu buna cuviință. I-au auzit pe părinți vorbind astfel? Au vizionat clipuri deocheate? Li se pare că sunt mai deosebiți dacă perseverează în vulgaritate? Dar fetele? Cum pot fetele să se adapteze la acest mediu nefiresc, neatrăgător, hidos aș putea spune? Poate că răspunsul trebuie căutat la granița dintre libertate și responsabilitate, hotar pe care îl trasează adulții, prea ocupați să realizeze ce se întâmplă cu tinerii, în defavoarea noastră, a tuturor.