A VI-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”

Grigore Vieru își împlinește destinul în nemurire

Motto: „Aș putea să îndur toate nenorocirile revărsate asupra țării mele, afară de una singură – asuprirea limbii strămoșești” (Grigore Vieru)
 

Grigore Vieru Sfârșitul dramatic al lui Grigore Vieru a însemnat și pierderea unui capitol din istoria neamului românesc. Grigore Vieru s-a născut în satul Pererita de pe malul Prutului, pe timpul României Mari. Lirica românească a pierdut pe unul dintre cei mai reprezentativi poeți români care a dat strălucire poeziei românești. Grigore Vieru își împlinește destinul în nemurire, el trăind astfel ca prin scrisul său să ducă alfabetul limbii române în eternitatea timpului. L-am cunoscut și i-am fost mereu aproape, mai ales atunci când detractorii săi îl atacau mișelește. Poetul avea pasiunea lecturii, o curiozitate intelectuală de tip eminescian. I-am văzut unele caiete și note, în care avea multe însemnări despre personalitățile culturale ale României. Poetul avea o surprinzătoare pietate față de limba română, față de Mihai Eminescu. Ca publicist, Grigore Vieru a promovat ideea de popor și de limbă română într-un timp aspru de sub ocupația sovietică. Astăzi, din nefericire, activitatea sa de gazetar nu a fost încă cercetată. Era familiarizat cu realitatea națională ca și confratele său, poetul Adrian Păunescu. Adrian Păunescu îl avea ca frate, spunând despre Grigore Vieru următoarele: „Discuția despre poezia lui Grigore Vieru abia începe. Vieru este un caz absolut special pentru a fi liant în viață și în moarte pentru unitatea națională. (…) Dacă nu suntem destul de deștepți și de curajoși ca să ne confruntăm cu destinele Patriei, suntem vrednici să ne întoarcem în maimuță”. Grigore Vieru, ca și Adrian Păunescu, a iubit cu disperare Țara. Astăzi, Grigore Vieru a devenit simbolul rezistenței poetice împotriva imposturii poetice. Mulți dintre cei prezenți la festival nu au făcut nimic pentru apărarea sa în timpul vieții, iar astăzi își iau merite pe care nu le au. Unde erau ei atunci când subsemnatul îl apăra prin verbul său? Mărturie stau articolele de presă de pe cele două maluri ale Prutului. Chiar și unii dintre organizatori se fac a nu ști nimic despre mine… Chișinău În ziua de 20 mai a.c., la Chișinău a avut loc deschiderea oficială a festivalului, iar pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” au fost depuse flori la bustul poetului și s-a desfășurat un recital poetic. În aceeași zi, o expoziție de carte la Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, filiala de carte românească. Aici s-a petrecut întâlnirea scriitorilor invitați la festival cu elevi și profesori din școlile și liceele capitalei Republicii Moldova. Au fost prezentate volumele „Tu m-ai strigat fiule?” de Grigore Vieru, selecție de Spiridon Vanghelie; „Întâmplări cu Grigore Vieru” de Nicolae Dabija; „Așa l-am cunoscut” de protopopul Ioan Ciuntu, duhovnicul poetului, iar Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român de la Chișinău, a prezentat cartea „Taina care apără poetul”. Și aici, un recital de poezie și muzică. A fost prezent și criticul literar Theodor Codreanu, un mare prieten al poetului Grigore Vieru; din nefericire nu a putut să participe și la Iași, deoarece s-a îmbolnăvit. În aceeași zi, la Academia de Științe a Republicii Moldova, în Sala Azurie, s-a desfășurat simpozionul științific „Grigore Vieru și valențele sale europene”. Moderatori au fost academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija și Valeriu Matei. Ei au vorbit despre personalitatea poetică, despre omul Grigore Vieru, despre ceea ce înseamnă el în lirica românească de pe cele două maluri ale Prutului. La Teatrul Național „Mihai Eminescu” s-a desfășurat un recital de poezie și muzică susținut de invitați la festival și de Vasile Iovu, Mihai Ciobanu, Nicolae Jelescu, Adrian Bleznă, iar Ansamblul Liceului „Prometeu” a interpretat piese din creația poetului. A doua zi, 21 mai a.c., în orașul Cahul, s-a dezvelit și s-a sfințit bustul poetului Grigore Vieru. A urmat un recital poetic, după care au fost prezentate cărțile „Taina care apără poetul” de Valeriu Matei, „Întâmplări cu Grigore Vieru” de Nicolae Dabija și „Așa cum l-am cunoscut” de protopopul Ioan Ciuntu de la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” din Chișinău. Moderatorul acțiunii a fost acad. Valeriu Matei. Iași Întreaga delegație și o parte a participanților, în ziua de 22 mai a.c., au participat în Sala „Dublei Alegeri” a Muzeului „Unirii” din Iași la deschiderea oficială a celei de-a treia zi a festivalului. Moderatorii acțiunii din sala cu profunde semnificații istorice au fost academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija și poetul Daniel Corbu, căruia, alături de soția sa, Filomena Corbu, i se datorează în mare parte inițiativa festivalului; ei au depus eforturi considerabile pentru a obține sprijin material din partea autorităților. De remarcat că de această dată festivalul s-a bucurat de o participare internațională. Au fost prezenți traducători ai operei poetice a lui Grigore Vieru din Italia, Macedonia, Serbia și Canada, dând consistență manifestării. În Sala „Dublei Alegeri” a Muzeului „Unirii” a avut loc un recital al corului bărbătesc „Tempus” sub titlul „Poetului Grigore Vieru, închinare”. La manifestare au fost prezente personalități culturale, reprezentanți ai Consulatului Republicii Moldova de la Iași și iubitori de poezie. Acad. Mihai Cimpoi a ținut să spună că participă „cu bucurie și înălțare sufletească la acest festival și ne bucurăm de prosperitatea și dinamica lui. Ca niciodată, de la astă dată a fost foarte multă lume și o atmosferă deosebită care, în mare parte, se datorează și Institutului Cultural Român. Grigore Vieru a iubit Iașiul. Iașiul a ocupat al doilea loc în sufletul lui după Pererita”. Nicolae Dabija, unul dintre poeții cei mai apreciați de Grigore Vieru, a vorbit despre ceea ce a însemnat Grigore Vieru în viața sa. El a spus: „Grigore Vieru a comparat fiecare venire a sa la Iași cu un pelerinaj la Locurile Sfinte. În acest oraș a apărut și prima sa carte în alfabetul latin, «Steaua de Vineri». El s-a simțit aici mai bine ca la Chișinău. Tot aici se află prima stradă care poartă numele de Grigore Vieru și, tot la Iași, a fost dezvelit al doilea bust după cel de la Alba Iulia. El a venit în poezie cu Prutul într-o perioadă când nu aveai voie să rostești numele acestui râu, deoarece Prutul însemna pentru cel care-l rostea Siberia”. Președintele Institutului Cultural Român de la Chișinău, academicianul și poetul Valeriu Matei, a vorbit despre însemnătatea festivalului, spunând: „Vieru e un poet autentic. Vieru are marele merit de a-i readuce în literatura basarabeană pe Eminescu, Lucian Blaga. Poetul spunea că aici, la Iași, aerul este eminescian, aici totul este al nostru. Niciun scriitor român basarabean nu a făcut pentru școala dintre Prut și Nistru cât a făcut Grigore Vieru. Să nu se uite că el a făcut Abecedarul «Albinuța». În anul 1964, Grigore Vieru îl aduce pe Mihai Eminescu în actualitatea poetică din Basarabia. Alături de Victor Teleucă, s-au rupt de ceea ce se scria până atunci, făcând legătura cu marea tradiție a poeziei interbelice”. În acest context, acad. Mihai Cimpoi a spus că „Grigore Vieru a avut și curajul să consacre poezii pentru cinci poeți români care însemnau, de fapt, valorile”. Ion Diaconescu, președintele Academiei „Mihai Eminescu” din Craiova, a spus: „Nu în fiecare zi îl sărbătorim și omagiem pe Grigore Vieru. Noi, românii, în momente importante nu suntem inspirați. La Craiova, Grigore Vieru este de-al nostru și regret faptul că aici, în această sală, sunt prea puțini. Sala Teatrului «Marin Sorescu» Craiova este neîncăpătoare când este vorba să ne iubim oamenii de valoare”. Traducătorul în limba italiană a poeziei lui Grigore Vieru, Gaetano Longo, a mulțumit organizatorilor și a recitat în limba italiană din poezia celui omagiat. Un moment deosebit l-a constituit lansarea albumului Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru”, cuprinzând cinci ediții (2009-2013), album apărut prin dragostea față de Grigore Vieru a familiei Filomena și Daniel Corbu. Albumul conține sute de fotografii făcute de-a lungul celor cinci ediții ale festivalului și a apărut la Editura „Princeps Multimedia”. Așadar, găsim aici note, însemnări, poezii și imagini cu cei care au participat de-a lungul anilor la festival. Consider că albumul n-ar trebui să lipsească din bibliotecile școlare și academice, nici din cele personale. O altă carte lansată, cea semnată de către Nicolae Dabija, apărută la Editura „Princeps Multimedia”, cartea „Întâmplări cu Grigore Vieru”, este prefațată de poetul Daniel Corbu. Însuși titlul vorbește de la sine despre bogăția de informații din viața poetului Grigore Vieru, povestite cu mult talent de autor. Cartea prilejuiește o lectură plăcută, savuroasă, ce se impune prin culoare. Cu o volubilitate puțin comună și un talent de a face haz de necaz, dublată de un acut, caustic, ironic simț al observației, autorul surprinde profilul poetului Grigore Vieru. Au mai luat cuvântul Horia Zilieru, un clasic al literaturii române, spunând că „Vieru stătea sfios ca un înger”, iar la una dintre întâlnirile sale cu Grigore Vieru l-a auzit pe poet spunând: „Frate Horia, mi-e frică de mașini”. Să fi avut poetul premoniții în ceea ce privește sfârșitul său tragic? Poetul Lucian Vasiliu a amintit: „Vieru a fost un poet a cărui mână i-a fost sărutată de un preot”. Președintele Asociației „Uniunii Scriitorilor” din Iași a amintit: „Grigore Vieru mi-a deschis o fereastră spre marea poezie”. Prozatorul Ion Muscalu a recitat poezia „Doina”, care îi plăcea atât de mult lui Grigore Vieru. Doamna Claudia Balaban, una dintre organizatoarele festivalului de la Chișinău, a spus: „Vieru este o țară, era în stare să se sacrifice în numele prieteniei”. Părintele Ioan Ciuntu a mărturisit: „Am fost la Peririta. Mă duc singur și intru în casa care a rămas surdă și mută. O casă modestă de pe malul Prutului. La Pererita privești locurile de pe ambele părți. Grigore Vieru a fost un bun creștin, însăși trăirea din ființa sa a fost a unui mare creștin”. Doamna Filomena Corbu, suflet al acestei manifestări de înaltă ținută culturală, a spus: „Suntem la cea de-a VI-a ediție și mă bucur că am editat albumul. Îmi pare bine că aici, în acest album, se găsesc marii oameni de spirit care l-au iubit pe Grigore Vieru și este de ajuns să amintesc numele lui Adrian Păunescu, Tudor Gheorghe, Fuego, Ioan Alexandru, Eugen Simion…”. Filomena Corbu a vorbit și despre greutățile materiale întâlnite pentru împlinirea acestui album. Manifestarea a continuat a doua zi la Iași, în Parcul de cultură „Copou”, cu depuneri de coroane de flori la bustul poetului. La Casa de Cultură „Mihai Ursachi” din Parcul Copou au avut loc lansări de carte, o expoziție de grafică și de fotografii. Moderatori au fost acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, acad. Vasile Târâțeanu și poetul Daniel Corbu. La Arena „Palace Mall” Iași a avut loc spectacolul de poezie și muzică „Taina care mă apără”, recitaluri susținute de Corul bărbătesc „Tempus”, actorul Nicolae Jelescu, cu „Scrisoare din Basarabia”, cantautorul Adrian Beznă. De asemenea, Vasile Iovu (nai) și interpretul Mihai Ciobanu au primit aplauze, iar binecunoscuta Anastasia Lazariuc a susținut un spectacol extraordinar.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI