Invitație la călătorie

Ultima apariție editorială a lui Grigore Ilisei – “Priveliștile lumii în zugrăvituri de cuvinte. Jurnal de călător”, Editura Princeps Multimedia, 2013 – se constituie ca un dar al seniorului septuagenar pentru cititor și, deopotrivă, o invitație la lectură și la drumeție. Călătorie reală, imaginară, virtuală.

 

Ghid ne este autorul, un argonaut în căutarea lânii de aur dintr-un topos răspândit în bătrânul și veșnic tânărul nostru continent. Drumuri europene străbătute și restrăbătute în ultimele două decenii, selectate pentru oleacă de taifas. Invitație în peisajul hispanic, italic sau grecesc, în Marea Britanie, Danemarca ori Belgia, în mai apropiata Panonie sau în Cadrilater. Un florilegiu și o selecție pentru un ospăț spiritual. Ce alegeți? Muzeul Prado sau quadriga artei flamande? Domul din Köln sau megapolisul de pe Rin cu o arhitectură caracterizată printr-o multitudine de stiluri? Acropolele sau Meteora? Brüges sau Birmingham? Freiburg sau Copenhaga? Eger sau Balcic? Aosta, la poalele catedralei alpine, sau Olimpia, „toposul comuniunii și cuminecării?” Tramvaiul ce străbate 60 km pe litoralul Mării Nordului sau priveliștea Atenei de la Cap Sunion? Vrăjit de tot și de toate, călătorul se mărturisește: „duci cu tine o povară de prisăcar care se întoarce cu mierea cea dulce de la albinele lui”. De acord cu afirmațiile: „Acropole este o iubire care nu se uită niciodată”; „sufletul meu zălogit cu o parte a lui acestui tărâm depărtat” (Copenhaga). Temperatura locului stabilește afinitățile elective. Jurnalul mustește de informații. În Alpii italieni „panglica de asfalt se cațără felin” spre Saint Bernard prin Aosta, Roma Alpilor, locul trecerii turmelor de elefanți și al lui Hanibal spre Roma, dar și al lui Napoleon cu visul său de mare cuceritor; în Midlansul englez se regăsește locomotiva progresului tehnic mondial din secolele trecute; la Köln – Colonia, Roma Nordului, a fost scaunul împărătesc pentru Sfântul Imperiu Romano-German; în Flandra, admirație pentru pământul smuls mării și pentru Brüges, Veneția Nordului; la valoni, admirație pentru Charlemagne, dar și pentru legendarul Brabant. Jurnalul catagrafiază teritorii sufletești ce duc spre arealul românesc. La Madrid îl vizitează pe George Uscătescu, universitarul titular al catedrei de Estetică și Arte, „bărbatul cu trup de stejar din codrii Gorjului” care în diaspora poartă „sigiliul românesc al unui spirit european”. Călătorul retrăiește ospățul spiritual din casa universitarului Paul Miron, fălticeneanul stabilit în prejma munților Pădurea Neagră, slujind la catedra de Românistică a Universității din Freiburg. La Hoffaker, în reședința de la mansarda Primăriei, imaginează toposul mitic – sălașul Sfintei Vineri „cu miere amirosind a toate florile pământului”. Cei doi își retrăiesc la unison apartenența: „Fălticeni, mon amour”, distilând amplu și tulburător esențe de trăire întru trăire din arealul moldav. Filtrul aducerilor aminte permite o călătorie în de acolo în aici și, peste timp, de la atunci la acum. Cu acumulări și decantări, sub semnul prieteniei, respectului și al deferenței, retrăim un episod din mitologia omenescului. Croindu-și drum printre cuvinte, autorul deapănă cântecul amintirii: „Regăsesc molcoma ondulare colinară a ținutului… Sunt colnice ce-mi amintesc izbitor de molcomele dealuri fălticenene… Profesorul Paul Miron împărățește aici ca într-un jilț din care… parcă izbutește să privească peste deal până acasă la dânsul, la Giuleștii natali.” Dar călătorul nu rămâne tulburat de nostalgii. Când este cazul, aduce în lumină modele pentru industria turistică. „Lecția italiană merită a fi învățată”. Ca și cea flamandă: „Aveam în față un exemplu pilduitor al felului în care statul înțelege să se implice în actul cultural și să sprijine inițiativa privată, acordând facilități fiscale și stimulându-i astfel pe cei dornici să preia o parte din responsabilitățile statale pe acest tărâm”. Rostul unei călătorii este să te întorci din ea mai bogat spiritualicește. Călătorie în afară, călătorie înlăuntru ființei. Călătorie de divertisment sau călătorie inițiatică „Impresii ce se cer sporite și decantate în ceasuri de reflecție”. Jurnal, tablete, eseuri, stampe mozaicuri, fotograme, proză poetică, reportaje, peisaje texturate, descrieri, poeme, note de lector, privire panoramată, toate sunt scăldate în baia de metafore, câmpuri poematice, vibrație spirituală, lirism, virtuți stilistice purtând amprenta Grigore Ilisei. În ansamblu, o carte a seninului estival, o împărtășanie din și în zugrăvituri de cuvinte. * Întâlnire cu Grigore Ilisei, astăzi, 16 noiembrie 2013, ora 10,00, la Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera” Suceava