Pagina de literatură a ziarului „Zori noi” – mediu fertil de formare și promovare scriitoricească (IV)

 

Viața literară suceveană la începutul deceniului al șaselea III. Critica în cenaclurile noastre literare „Nivelul creației literare într-un cenaclu este condiționat în foarte mare măsură de felul în care se poartă discuțiile critice, de profunzimea și principialitatea criticii. Acest lucru a fost dovedit din plin în unele perioade de către cenaclul literar „A. Toma” din Suceava. Ne-aducem aminte de frumoasele realizări ale poetei Valeria Boiculesi, ale tinerei eleve Ecaterina Mihăescu și ale altor membri ai cenaclului. „Secretul” acestor realizări constă tocmai în faptul că atât biroul cenaclului, cât și membrii, analizau lucrările prezentate, cu curaj, principial, profund. Acest lucru a făcut ca, în anul 1950, un însemnat număr de membri ai cenaclului să publice în revistele centrale, lucrările lor fiind apreciate și primite cu dragoste de oamenii muncii. E îndeajuns să cităm poeme ca Cetiniță-cetioară de Valeria Boiculesi, În roșii dimineți de Ecaterina Mihăescu, nuvele ca Raport de activitate și Într-o fabrică de cherestea de Gh. Ionașcu și O noapte pe Don de Ilarie Poștariu, sau romanul pentru tineret Băieții din port de Traian Filip. Succese frumoase a obținut de curând și cenaclul din Gura Humorului și ne referim la poemul Ne vidi sabaca de Oltea Pașcovici, cenaclul din Fălticeni cu un mănunchi de reușite poeme de Neculai Labiș, ca Gazeta de perete [corect Gazeta de stradă – n.n., N.C.] publicată în „Viața românească”, sau atâtea altele publicate în „Făclia Sucevei” și almanahul „Iașul nou”. În ultimul timp însă aceste succese sunt umbrite de unele atitudini nesănătoase ale unor membri din conducerea cenaclurilor, care au adoptat o linie nejustă în materie de critică a lucrărilor prezentate. Cenaclul „Mihail Eminescu” din Câmpulung Moldovenesc n-a reușit, în ultimul timp să-și mărească numărul membrilor, tocmai din cauză că discuțiile purtate pe marginea lucrărilor au avut un nivel scăzut. Tovarășii se mulțumesc cu chițibușeria: „Îmi face impresia că acest cuvânt distonează”, sau „Tovarășul are talent însă ar mai trebui să citească”. Astfel de „ocoliri” nu pot avea rezultate bune. Ele ori descurajează pe autor, ori îl încurajează să continue a merge pe aceeași linie a superficialității, a neadâncirii temei și a nerealizării artistice a ei. Este condamnabilă atitudinea unor tovarăși din biroul cenaclului literar din Suceava, care în ultimul timp, „nu critică, pentru ca să nu fie criticați”., sau spun că „lucrarea e bună, chiar dacă are greșeli; altfel cel criticat s-ar putea să nu mai vină la cenaclu”. Această atitudine a dus până acolo că cenaclul literar din Suceava are o activitate anemică, lucrările au nivel scăzut. Tov. Atanasie Spetcu, care a urmat cursurile de responsabili de cenacluri, din București, neglijează în mare măsură atât munca organizatorică, cât și munca de îndrumare și sprijin a tinerilor poeți și prozatori. Tov. Atanasie Spetcu ar trebui să-și privească cu mai multă seriozitate sarcinile, să lupte pentru dezvoltarea succeselor obținute de cenaclu, în anii trecuți. O situație destul de gravă există și la cenaclul literar din Rădăuți. Responsabilul cenaclului, tov. Mihai Marciuc, și alți tovarăși au adesea ieșiri avangardiste față de scriitorii mai vârstnici. Aceste ieșiri duc la autoaprecieri exagerate, iar autoaprecierile au lăsat poartă deschisă idilismului, proletcultismului în creația tinerilor membri ai cenaclului. Cenaclul literar din Vatra Dornei a alunecat pe o altă pantă. Primind denumirea de „Cenaclul literar Alexandru Toma”, unii membri ai biroului au socotit că tinerii poeți au obligația să se inspire numai din poeziile maestrului A. Toma, adică să le… parafrazeze. Este recomandabil ca fiecare membru al cenaclului să învețe din opera maestrului A. Toma, din măiestria sa artistică, din puternicul conținut social al operei sale, așa cum trebuie să învețe din opera lui Eminescu, Sadoveanu, Coșbuc, Creangă, Alecsandri, Neculuță, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să ia temele, subiectele cuiva și să le mai schimbe ici și colo… Critica în acest cenaclu este într-adevăr la un nivel scăzut. Cenaclul literar de la Vatra Dornei trebuie intens ajutat de Filiala Uniunii Scriitorilor. De asemeni o puternică mână de ajutor trebuie s-o dea profesorii de limba română. Cândva, cenaclul literar de la Suceava se bucura de prezența la ședințe a unor activiști de partid. Problemele ridicate de ei, criticile aduse lucrărilor au constituit un ajutor de preț pentru membrii cenaclului. Oare nu s-ar putea ca exemplul acestor activiști să se extindă? Activiștii sunt oameni care cunosc viața în plină transformare, fiindcă tocmai ei sunt cei care o împing înainte prin munca lor, prin înțelegerea largă a fenomenelor sociale și politice. Astfel sprijinul comitetelor de partid dat cenaclurilor ar fi mai eficace, mai concret, mai roditor. Problema literară este astăzi o problemă de Stat. Să sprijinim deci înflorirea literaturii noastre noi, ajutând-o să dea cu adevărat cât mai mulți „ingineri ai sufletelor omenești”. Text stabilit și comunicat de NICOLAE CÂRLAN