Câmpulung Moldovenesc – 2013

Cunoscut din străvechi timpuri, de pe când, alături de balaurul de la Piatra Buhii, hălăduiau – după cum spune legenda –, prin pădurile și munții din împrejurimi, haiducii făcători de dreptate, Câmpulungul Moldovenesc se întinde, de o parte și de alta a râului Moldova, pe o distanță de peste 12 km.
 

Frumusețile naturii i-au încurajat pe localnici să urce cu gospodăriile lor pe versanții Runc, Cocoara și Dealul Cocoșului, să se întindă pe Pârâul Corlățeni și în cealaltă parte, înspre Codrul Secular Slătioara, peste tot apărând case, una mai frumoasă ca alta. Din totdeauna, localitatea de la poalele Rarăului, chiar atunci când avea o înfățișare mai rustică, s-a bucurat de atracția turiștilor, ,,a liuftarilor”, cum li se spunea până nu demult, veniți din țară și din alte părți ale lumii ca să se bucure de aerul mai curat și de mireasma molizilor și brazilor ce o înconjoară. S-au perindat, la conducerea așezării, mulți ,,vornici și primari”, după cum scriau în cartea cu acest titlu soții Vasile și Otilia Sfarghiu, care merită pomeniți la începutul acestei scrieri, pentru că au adus la lumină multe lucruri neștiute sau mai puțin știute despre urbea noastră (lăsându-ne și o frumoasă statuie a lui N. Hălăuceanu, legendarul întemeietor al așezării, statuie realizată de talentatul sculptor Ion Maftei). Unii, dintre cei aflați la conducerea localității, s-au dovedit a fi vrednici gospodari, alții au avut poate mai puțină experiență, dar fiecare s-a străduit să lase ceva în urmă. Anul trecut, locuitorii municipiului i-au încredințat mandatul de primar dlui ing. Mihăiță Negură, care se afirmase și ca viceprimar, în mandatul anterior. Ne-am pus mari nădejdi în calitățile sale de bun gospodar și – se pare – nu ne-am înșelat. Desigur – ne-o spune dânsul și înțelegem și noi – că acesta nu ar fi putut realiza prea multe fără sprijinul Consiliului Local și al tânărului său urmaș ca viceprimar, Silviu Robciuc, dar și al salariaților primăriei, mai cu seamă al celor din sectoarele care se ocupă direct de buna gospodărire și înfrumusețare a orașului. Și în acest an, Câmpulungul Moldovenesc a fost gazda multor oaspeți veniți din țară și de peste hotare, cu prilejul Festivalului internațional ,,Întâlniri bucovinene”, care s-a desfășurat aici pentru a paisprezecea oară. Despre festival s-a scris mult, eu voi arăta doar că, la frumusețea spectacolului prezentat pe parcursul a trei zile (timp în care s-a desfășurat și faza județeană a Concursului ,,Comori de suflet românesc”), și-au adus contribuția – pe lângă interpreți de folclor din Polonia (țară unde a fost fondată această importantă manifestare culturală europeană), Slovacia, Ucraina, Ungaria, unde există etnii originare din Bucovina, ca și din multe localități sucevene sau chiar din țară – și prestigioasele formații artistice câmpulungene ,,Piatra Șoimului” (conducător Adrian Codreanu), ,,Floare de colț”, de la Clubul copiilor (condusă de Liviu Boșneag), ,,Doina Rarăului” (Romeo Grosu). Nu putem trece cu vederea prezența cu succes pe parcursul mai multor ani a Ansamblului de cântece și jocuri pregătit de ing. I. Filimon și prof. Niță Bârsă. Am făcut referire la acest festival pentru că, mai mult ca oricând, în acest an, s-au văzut transformările în bine ale Câmpulungului, apreciate atât de oaspeți, cât și de localnici. Străzi asfaltate, trotuare ce dau localității o notă de civilizație europeană, spații verzi amenajate cu gust și ingeniozitate (plantarea de arbuști și flori perene va scuti municipalitatea de cheltuieli în plus în primăverile următoare). Păcat că încă multe clădiri, precum cea a vechii primării, aparținând acum, total sau parțial, celor ce le-au revendicat sau cumpărat, necesită reparații, pentru a se încadra în aspectul de astăzi al localității. Un raport al primarului către câmpulungeni, asupra modului în care acesta și-a onorat până acum mandatul, arată că, pe lângă lucrări de înfrumusețare s-au realizat și altele care au schimbat fața localității. Ne referim la asfaltări pe străzile laterale, la alimentarea cu apă în primul rând a zonei mai îndepărtate Bunești (deseori uitată), îmbunătățirea iluminatului public, reabilitarea sau amenajarea unor spații verzi și locuri de joacă pentru copii. Au continuat lucrările la pârtia de schi spre Rarău, a fost construit un pod rutier din beton armat peste râul Moldova, în Bunești; a fost finalizat sistemul clasic de încălzire de la Colegiul Silvic cu sisteme care utilizează energia solară; s-au adus îmbunătățiri și la clădirile unor școli gimnaziale; s-a realizat iluminatul arhitectural la cele opt biserici din municipiu ș.a. Mai sunt desigur multe de făcut pentru valorificarea potențialului turistic al acestei zone cu care natura a fost foarte generoasă. Se cer reabilitate – și cu ajutor de la primărie – multe clădiri publice sau blocuri de locuințe, dar, după cum ne asigură actualul gospodar al orașului, dl ing. Mihăiță Negură, ,,toate se vor face la timpul lor, întrucât depind și de fondurile de care vom dispune, dar să nu uităm și de obligația cetățenilor de a contribui și de a păstra cu respect ceea ce s-a făcut și ce se va mai face. Mai e nevoie, de asemenea, și de înțelegerea tuturor celor care locuiesc sau trec prin Câmpulung să nu distrugă trotuarele prin parcarea pe acestea a mașinilor (îngreunându-se astfel și trecerea pietonilor); că e nevoie să ne controlăm fiecare gest pentru a demonstra că suntem gospodari grijulii cu darurile ce ni le-a dat natura, dar și pe care noi înșine le-am făurit”).

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: