Practica în licee

Un grup de profesori de la colegiile tehnice și grupurile școlare din județul Suceava au participat la proiectul implementat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în parteneriat cu S.C. Tera Impex SRL – Sibiu și Institutul Tehnic Dr. Ing. Paul Christiani – Germania, numit sugestiv: Practica în licee (www.practicainlicee.ro).

 

Obiectivul general al proiectului a constat în dezvoltarea competențelor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, din domeniile mecanică și electronică. Formarea s-a desfășurat într-un sistem profesional, modern și sigur, aliniat la cerințele europene de calitate și performanță, care ne-a asigurat cel mai înalt nivel de specializare. Proiectul reprezintă un pas înainte față de realizările anterioare, deoarece s-a trecut la o abordare nouă a materiilor tehnice din învățământ, ce presupune cunoașterea aprofundată a nevoilor profesorilor din sistemul tehnic preuniversitar. Printre noutățile introduse de acest program de formare este și metoda de învățare nemțească a acțiunii complete sau Metoda celor șase pași. Metoda procedurală este desfășurată în următoarele etape: informare, planificare, elaborarea deciziei, execuție, control, evaluare. 1. Informarea sau „Ce trebuie făcut?” – Mai întâi, practicantul trebuie să se informeze temeinic asupra sarcinii sale, asupra conținutului și a condițiilor concrete existente. 2. Planificarea sau „Cum vom proceda?” – După etapa de informare, practicantul planifică sistematic derularea proiectului, modul de utilizare a uneltelor și materialelor auxiliare corespunzătoare, precum și ordinea operațiilor individuale. Pentru aceasta se vor folosi informațiile acumulate la punctul 1. 3. Luarea deciziei sau „Care este cea mai bună metodă de lucru?” – Pentru ducerea la îndeplinire a unei sarcini, adeseori există mai multe căi de rezolvare; se va alege acea cale care este cea mai bună din punct de vedere al materialelor folosite, al uneltelor necesare și al operațiilor aplicate, al timpului necesar realizării acesteia. 4. Execuția – Operațiile se vor executa corespunzător ordinii stabilite în cadrul planificării și metodelor stabilite de formator și practicant. 5. Controlul sau „A fost sarcina rezolvată în mod profesionist?” – După executarea lucrării, practicantul va verifica dacă munca prestată corespunde cerințelor stabilite. Dacă este cazul, pot fi prevăzute și efectuate verificări ale calității lucrărilor pe timpul execuției, la terminarea unei etape. 6. Evaluarea sau „Ce trebuie făcut pentru ca următoarea lucrare să fie mai bună?” – La final, rezultatele muncii, precum și formularele de evaluare se vor discuta de către practicant și evaluator în scopul fixării experiențelor acumulate și al minimizării probabilității de a apărea viitoare greșeli. Stagiul de formare, la Cluj și în Germania, a fost structurat sub forma unei comparații între sistemul de învățământ tehnic din România și sistemul de învățământ tehnic profesional dual din Germania. Noutatea introdusă de partenerul german a fost metoda de lucru integrală orientată pe acțiune, cunoscută și sub numele de „metoda celor șase pași”. Modelul românesc de învățământ tehnic, bazat pe teorie, tinde să fie depășit de dezvoltarea actuală a societății, motiv care stă la baza necesității de transformare și adoptare de metode noi de învățare, care să pună accentul în primul rând pe învățarea practică și dezvoltarea competențelor de lucru ale elevului. În cadrul stagiului de formare, au fost descrise în mod amănunțit lucrul bazat pe practică, modelul de predare orientat pe acțiune și lucrul pe bază de proiecte practice. Obiectivele specifice ale cursului au fost: dezvoltarea unei metode interactive de predare; implicarea redusă a profesorului, având rol de consiliere și moderare, acestea contribuind la stimularea creativității și modului independent de gândire al elevului. Pentru ca impactul și efectele benefice ale proiectului să fie maximizate, instituțiile de învățământ din care provin cadrele didactice participante la programul de formare vor primi câte un set de materiale didactice: semifabricate, produs finit, documentații tehnice; fiecare participant putând să-și aleagă unul din proiectele: Formula 1, Perforator, Trepied, Încălzitor, Șablon de trasare. Proiectul a avut ca scop și prezentarea sistemului de formare în Germania, care este o formare profesională duală. Sistemul se numește „dual” deoarece formarea are loc în două locații: în producție și în școala profesională. Acesta este domeniul cheie al formării profesionale în Germania, astfel peste 60% din absolvenții unei generații încheie formarea profesională în acest sistem. Formarea în diferitele profesii are loc în baza unor reglementări educaționale (Legi federale). În prezent există peste 350 de profesii recunoscute în baza reglementărilor școlare. Formarea profesională din unitățile de producție este monitorizată și controlată de instituția aferentă, de exemplu de Camera de Comerț și Industrie. Firmele private cooperează cu școlile tehnice și profesionale publice. Datorită dualismului constituțional există competență federală pentru formarea profesională în unitățile de producție și competența landului pentru școlile profesionale. Este necesară sincronizarea bazelor didactice din producție cu cele din școlile profesionale precum și coordonarea activităților de formare profesională a acestor două instituții de formare. Astfel, o primă prezentare a sistemului a avut loc la Institutul Tehnic Dr. Ing. Paul Christiani – Germania, Dr. Ing. Christiani Akademie din orașul Konstanz, unde profesorii au vizitat laboratoare și cabinete de cercetare în domeniul Mecatronic și Electronic, fiind oferite explicații și prezentări ale activității desfășurate de elevi și aplicații practice pentru atractivitatea orelor. Apoi studiul a continuat la Stuttgart la Institutul Garp-Bildungszentrum. Aici au putut fi vizitate atelierele de instruire practică și laboratoarele în care își desfășurau activitatea elevii, cum ar fi cele de lăcătușerie, mecatronică, pneumatică, hidraulică, robotică și electronică. Proiectul este un succes al organizatorilor și o “lecție specială” pentru noi, profesorii care am beneficiat de splendoarea sa. Nu ne rămâne decât să încercăm să aplicăm din cele văzute și auzite. (Profesor MIHAELA CALISTRU – Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava; profesor OLAR DORIN – Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” Siret)