Polul de dreapta și iluziile pierdute de strategii PDL

De fiecare dată când corăbiile PD se înecau, apăreau ca din senin salvatorii profesioniști conduși de strategul Valeriu Stoica, secundat în ultima vreme de fostul prim-ministru 30 de zile Mihai Răzvan Ungureanu.

 

Faimosul strateg i-a salvat mai întâi pe liberali, prima dată prin 2001, când voia să-i bage în PSD, apoi în 2006, când, împreună cu Teodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Gheorghe Ștefan… s-a hainit și a rupt o halcă din PNL spre a i-o dărui lui Traian Băsescu cu tot cu liberalismul pohtit. Perseverare diabolicum, zice un cărturar de demult. Insuccesele nu l-au descurajat. Din contră, a devenit și mai nociv: s-a năpustit pe capul PDL spre a-i căuta, împreună cu comilitonii săi, mereu aceiași, o nouă identitate. Ei bine, în aceste alegeri locale i-a reușit: PDL agonizează, și-a uitat imnul, sigla și culoarea pe coclaurile politicii, iar verdele înrourat a ajuns de bășcălie. Unde e greșeala? De ce a greșit de fiecare dată mărețul strateg? Pentru că nu pleacă de la o diagnoză precisă a stării de fapt, ci de la părerile sale ori ale nu știu cui. Pentru că politică nu mai înseamnă manipulare a celor săraci cu duhul ca în anii ’90, ci crearea și apoi alimentarea unui mainstream din ideologii și programe, unul pornit de la bază spre vârf, așa cum s-au creat toate marile formațiuni politice. Nici machiaverlâcurile à la Cațavencu, atât de la modă la începuturile democrației noastre, nu mai țin: poți cumpăra oameni politici în funcție de câți bani ai, dar să nu te aștepți ca ei să-ți fie și credincioși. Doar până le oferă altcineva un preț mai bun. Învățătura din prima jumătate a acestui an echivalează cu o revoluție: – politicile se negociază, uneori cu duritate și lacrimi, dar se negociază. Ce nu se negociază cu cărțile pe față n-are viitor; – un politician singur se poate agita pentru imagine și notorietate, dar hotărârile se iau în echipă, în grup, în comunități, în plen; – politica nu înseamnă să te dai măreț pe ecran, ci comunicare de mesaje credibile, bine dozate și țintite; – politică nu înseamnă distrugerea adversarului, ci întrecere. Și acum răspunsurile: – V. Stoica și MRU se fac a nu vedea că în componenta USL există singura formațiune fundamentală de dreapta legitimată prin vot. În aceste condiții, teoria politică spune că trendul o avantajează: respectiva formațiune va crește, iar altele cu programe asemănătoare vor scădea. Ceea ce deja se confirmă. Este exact ca un ins care concurează pe un post ocupat. Firește, când e vorba de estimări asupra comportamentului nostru politic, concluziile sunt fluide. Alegerile tocmai încheiate au desăvârșit într-un anume mod revoluția din 1989: ne-au trebuit 22 ani să descoperim că manipularea nu poate crea nou-valoarea. Dacă electoratul pare să fi ridicat fruntea din țărâna minciunii, domnii strategi ai PDL încă se îmbată cu apă rece. Iată de ce prognoze manipulatoare de tipul: USL are zilele numărate, Crin și Ponta se ceartă, ascultă de Iliescu și Voiculescu, PSD taie cota unică, alianța bolșevică…, toate lansate din aceleași laboratoare, mai rău au făcut. N-ar fi cazul ca autorii să-și facă mea culpa? Un pol de dreapta fără PNL? Niciun pol de dreapta nu va mai putea fi construit fără PNL. Asta dacă nu se dorește cu orice preț pierderea timpului. E și o chestiune de morală: de ce întotdeauna PDL nu poate construi ceva decât pe scheletul altora? De ce întotdeauna măreții lideri vor să (par)vină la o construcție de-a gata? Ori să adune alte formațiuni într-o coaliție căreia să i se pună în frunte? Dreapta ori stânga? O altă manipulare grosieră e că partidele și politicile de dreapta sunt superioare celor de stânga. Se întâmplă mai cu seamă în spațiul public românesc. Nicidecum. Ele se aplică în general alternativ, dar uneori au succes și împreună. Vezi politicile marilor democrații în vreme de criză: UK, Germania, Franța, Olanda și Țările Scandinave, SUA… Că ideologii de serviciu n-au înțeles nimic din ce li s-a întâmplat la ultimele alegeri, la fel ca PDL-ul readus la bazinul electoral dinainte de Alianța DA, se vede din mesajele distorsionate transmise de liderii care se bat pe scheletul fostului partid-stat: de fapt noi am câștigat, iar USL a pierdut; la viitoarele alegeri, ne luăm revanșa, MRU va reconstrui dreapta… Toate pe fond de demisii și iar demisii.