Actualitatea minorității maghiare din România și proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a țării, discutate în Slova

➢ Gina Puică, lector la Departamentul de Studii Românești de la Universitatea din Strasbourg (și, până în urmă cu câțiva ani, cadru universitar la Suceava) a susținut o conferință cu această temă

 

Între 20 și 22 iunie 2011, a avut loc la Èierna Voda, lângă Bratislava, colocviul internațional „Expresia mediatică a diversității culturale în țările din Europa Centrală și de Est ”. Evenimentul face parte din întâlnirile organizate de catedra UNESCO de la Strasbourg, condusă de profesorul Michel Mathien, și a fost organizat de Universitățile „Kiril și Metodie” din Trnava și „Comenius” din Bratislava, în colaborare cu Ambasada Franței în Slovacia și Organizația Internațională a Francofoniei, sub egida viceprim-ministrului pentru drepturile omului și minorități al Republicii Slovace – aflăm dintr-un comunicat de presă. Din partea României a fost invitată să susțină o conferință Gina Puică, lector la Departamentul de Studii Românești de la Universitatea din Strasbourg. După o introducere care a reflectat cadrul legislativ și instituțional privitor la minoritățile naționale din România, Gina Puică și-a concentrat intervenția asupra minorității maghiare, cu un accent deosebit pus pe secui și pe actualitatea lor cea mai stringentă. Ea a scos în evidență reprezentarea și autoreprezentarea mediatică a maghiarimii din România, a comentat practicile jurnalistice românești referitoare la subiectul discutat în colocviu și a survolat atitudinile puterii și opoziției, dar și ale opiniei publice în general. În discursul său, Gina Puică a vorbit și despre tratarea politico-mediatică a inaugurării Reprezentanței Ținutului Secuiesc de la Bruxelles și a proiectului incipient, incert și contestat de reorganizare administrativ-teritorială a României. Ambiționând a se înscrie într-o perspectivă multiplă și vrând să prezinte – în dimensiunea ei socială și de actualitate – istoria unei regiuni a Europei mult timp uitată de Apus (Michel Mathien), colocviul a reușit, în ansamblu, să reliefeze extrema diversitate a lumii europene centrale și estice, în care suferința se face încă simțită (Anne-Marie Laulan), și s-a încheiat cu speranța că politica agresivității își va arăta din ce în ce mai mult ineficacitatea. S-a evocat de asemenea (ca deziderat sublim) necesitatea ca jurnalistul să devină un mediator și să renunțe la postura de vector de discriminare și de violență pe care o îmbracă uneori, iar informația să nu se mai măsoare din perspectiva valorii sale mercantile (Renaud de la Brosse), ci a credibilității sale.