Arhivă pentru decembrie 31st, 2010

Storcători de piatră seacă

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

A răposat – au trecut neîndureratele nouăzeci de zile, dar nu e caz de parastas, întrucât pomenirea îi va fi veșnică de la sine – bazaconia contra naturii care s-a chemat impozit minim obligatoriu și care a luat bir pe profit de la cei cu pierderi și i-a băgat înCiteşte

Dacă nu te oratoriseai, înțelept rămâneai

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Un careva – neajuns, cu toate sforțările sale și ale adunaților săi – nici Cineva (cât de cât) și nici Ceva (pe ici, pe colo) și-a deschis gura pe sonor. O are mare, așa că nu-i trebuie portavoce. Și-o proptește în microfoane, așa că poate să mănânce orice, nu-i miroaseCiteşte

Câte bordeie, atâtea ciori vopsite

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Pentru că nu îl întreb niciodată cum de atâta consum de curent pe casa scării, unde nici urmă de bec, președintele asociației de așa-ziși proprietari – din care n-am încotro și fac parte – mă apreciază pozitiv. Sigur că nu la justa valoare, deoarece se mai scapă cu încărcarea șiCiteşte

Cu jalba, nu neapărat în proțap

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Suptsemnatul care mă știți decând vam semnalizat că navem Moașă și năștem de capul nostru că daia e la noi căzuți în cap și cu autobuzul că zdruncină și nu dă bilete prostestez cu tărie deoarce vinul anul ăsta a ișit mai nu prea înpotriva că la noi ân ComunăCiteşte

Gafa tiparniței adevăruri grăiește

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Pe cât pot fi de involuntare unele erori, mai cu seamă greșelile de tipar, pe atât de excluse sunt intențiile de asemănare cu persoanele întâmplător implicate și accidental expuse.   La urma urmelor, ce-i pasă Înaltului Scaun dacă s-a adâncit din rotunjimi de Năstase ori de Anastase, câtă vreme aritmeticaCiteşte

Fabule pe scurt

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

(că vorba lungă e sărăcia istețului) În fabule, animalele se comportă omenește. În viață, oamenii le-o întorc cu vârf și îndesat.   < Amândouă, între ele: Hai să ne spălăm noi, că obrazului nu mai avem ce-i face.> < Ciobănescul spre haită: Voi nu postiți, măi vere?> < Un lupCiteşte

Vrăbioii ierburi visează

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Mai-marii și mai tarii și mai așa ai țării au sărit în ocrotirea școlărimii ei, ispitită pervers de visări halucinogene etnobotanice, cele privind caii verzi de pe pereți fiind rezervate exclusiv celor care ne descriu viitorul.   S-au scornit măsuri serioase și eficiente, cum ar fi interzicerea anunțărilor oricum discreteCiteşte

Gura bate reciprocal

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Vă dați domniile voastre seama, căliți și păcăliți concetățeni, ce plictisitoare ar fi trăirea noastră fără un băgăreț de calibru? Care să stea la prerogativele sale, cât îi e plăpumioara? Vă puteți închipui ce lipsită de gust ar fi existența pe care o par-curgem ba târâș, ba grăpiș, fără unCiteşte

Cine are carte nu prea mai are parte

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Nu-i rău să ne amintim, mai cu seamă când ne vine să înjurăm în ordine alfabetică, despre ce am învățat noi când circulam pe la școli și auzeam formule. Pe-asta cu părticica și cărticica am pătruns-o (mai puțin 25% și sporurile pentru titlurile de doctor) în vremea din urmă, înțelegândCiteşte

Colegul adevărat la înghesuială se cunoaște

Crai nou nr. 5535 din 2010-12-31 , Vicii si delicii 31 decembrie 2010 la 0:00 Comentariile sunt dezactivate

Când n-ai un umăr pe care să plângi, sună un prieten. Unul bun la toate. El nu te va lăsa la nevoie și te va face – mai mult decât sigur! – să plângi. Ba îți va da și un șervețel, să te ștergi unde trebuie. Vrei să afli cumCiteşte

SUMARUL EDIȚIEI