> Valoarea acestora a crescut de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată prestând fără forme legale > Prin consecinţele sociale şi economice, munca nedeclarată este „un fenomen extrem de nociv” arată Romeo Butnariu, şeful ITM
„Extrapolând rezultatele înregistrate în primul trimestru al anului 2026 cu realizările aferente trimestrului I al anului 2025, putem aprecia că se înregistrează o creştere a eficienţei activităţii de control în domeniul relaţiilor de muncă” a transmis Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Suceava. Inspectorul-şef semnalează că trendul pozitiv se evidenţiază prin scăderea numărului de angajatori sancţionaţi, de la 81 în trimestru I al anului trecut, la 77 în primele 3 luni din anul în curs. Aceasta, concomitent cu diminuarea de la 779 la 764 a numărului de măsuri dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate cu ocazia verificărilor. De asemenea, dacă în perioada de referinţă din 2025 s-au dat 78 de avertismente şi 71 de amenzi în sumă de 564.500 de lei, în acelaşi interval din 2026 au fost aplicate 80 de avertismente şi 62 de amenzi însumând 839.500 de lei.
Romeo Butnariu susţine că acestea se petrec inclusiv pe fondul majorării mărimii amenzilor pentru muncă nedeclarată de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată prestând cu încălcarea prevederilor legale. Astfel, în cel dintâi trimestrul al anului 2025 au fost depistate 22 persoane care lucrau nelegal, inspectorii ITM aplicând 15 amenzi într-un total de 380.000 de lei. Comparativ, după primul trimestrul al anului acesta, controlorii au depistat 23 persoane prestând fără forme legale, circumstanţe în care s-au dat 11 amenzi, cu un total de 630.000 de lei.
„Scăderea numărului de sancţiuni aplicate reflectă o mai bună conştientizare a angajatorilor privind respectarea legislaţiei muncii în vigoare” subliniază inspectorul-şef sucevean. Romeo Butnariu reliefează că munca nedeclarată „constituie un fenomen extrem de nociv, tocmai din cauza consecinţelor sociale şi economice pe care le produce”. Astfel, persoana care prestează muncă nedeclarată nu va beneficia de protecţie socială, de concediu de odihnă remunerat şi nici de concediu medical. În acelaşi timp, respectivul lucrător nu va avea siguranţa recunoaşterii valorii reale a muncii sale, plata făcându-se „în funcţie de bunăvoinţa angajatorului”. Totodată, persoana prestatoare de muncă nedeclarată va fi privată de drepturile la pensie şi la indemnizaţia de şomaj, iar de cealaltă parte angajatorului îi lipsesc mijloacele de tragere la răspundere a lucrătorului, pentru eventualele pagube produse de către acesta. Munca nedeclarată este şi „terenul” condiţiilor precare de protejare a lucrătorilor, cu riscuri pentru sănătatea şi viaţa acestora. Nu în cele din urmă, păgubite sunt fondurile sociale şi bugetul de stat prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale datorate atât de angajator, cât şi de lucrător.
Comentarii