În ultimii ani, nivelul ridicat al lichidităţii din piaţa monetară a împins dobânzile în jos, mişcare care face parte din efortul BNR de a stimula creditarea economiei. Astfel, dobânda de 5,5%/an pe care BNR o oferă pentru banii pe care îi atrage din piaţă (dobânda pentru facilitatea de depozit) a devenit principala rată directoare din piaţă iar indicii ROBOR s-au plasat în apropierea ei. Această evoluţie ar trebui să se reflecte în reducerea ratelor la creditele.
Au existat şi momente de creştere, aşa cum a fost în primăvara lui 2025, dar tendinţa indicilor a fost una de scădere. Evoluţia poate fi pusă pe seama faptului că din august 2024 dobânda de politică monetară se situează la 6,5%, cel mai ridicat nivel din UE.
La sfârşitul lunii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât la 5,84%, faţă de 5,90% la începutul ei. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, în aceeaşi perioadă, de la 6,0 la 5,91% iar cel la 12 luni de la 6,09 la 5,97%.
Combinaţia nefastă a crizei politice locale cu cea provocată de conflictul din Golful Persic şi apariţia aşa-zisei „inflaţii Ormuz”, a afectat performanţa leului, care a atins noi minime istorice faţă de principalele valute, excepţie făcând dolarul american.
Cursul euro a atins în 6 mai un record de 5,2688 lei iar la jumătatea lunii a fost testată revenirea sub pragul de 5,20 lei. Prelungirea crizei politice, provocată de moţiunea de cenzură AUR-PSD, a fost însoţită de o creştere a mediei monedei unice, cea de vinerea trecută fiind stabilită la 5,2489 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 5,245 – 5,254 lei, cu închiderea pieţei la 5,253 lei. În prima zi din iunie, cotaţiile din pieţele internaţionale se mişcau într-un culoar asemănător.
Statul s-a împrumutat joi şi vineri cu 487 milioane lei cu scadenţa februarie 2038 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,97%. La suma de mai sus s-au adăugat alte peste 1,2 miliarde lei, scadente în octombrie 2029, pentru care cumpărătorii vor obţine un randament mediu anual de 6,54%.
Luni dimineaţă, euro se tranzacţiona între 1,1641 şi 1,1665 dolari, valori apropiate de închiderea de vineri seară din Statele Unite, zi în care cursul monedei americane a coborât de la 4,5175 la 4,5099 lei, faţă de 4,4376 lei, în prima şedinţă din mai.
Rolul de „monedă de refugiu” pe care îl are francul elveţian s-a reflectat în atingerea unui maxim de 5,7666 lei în data de 25 mai, pentru ca la sfârşitul lunii media să fie stabilită la 5,7535 lei.
La rândul ei, lira sterlină a stabilit în data de 6 mai un record de 6,0960 lei, dar s-a retras vinerea trecută la 6,0503 lei.
Creşterea plasamentelor în monedă americană, în condiţiile în care majoritatea analiştilor anticipează o creştere a dobânzilor de către Rezerva Federală cu scopul de a contracara evoluţia ascendentă a inflaţiei, dar şi vânzările de aur care au fost operate de unele bănci centrale, a provocat scăderea preţului gramului de aur de la 680,6943 lei, în prima parte a lunii, la 638,4403 lei, în şedinţa de joi, pentru ca la începutul lui iunie uncia să fluctueze între 4.490 şi 4.546 dolari.
Aprecierea dolarului a stimulat vânzările de criptomonede şi de părţi din ETF-urile bazate pe bitcoin şi ethereum. Principala monedă digitală a coborât la începutul lui iunie la aproape 72.000 dolari iar ethereum a atins un minim de 1.970 dolari.
Comentarii