Vasile Lovinescu – fondatorul livezilor din Rădășeni

Satul Rădășeni, izvor de fructe datorită muncii și priceperii omului, fructe răspândite nu numai în țară dar și peste hotarele ei, e cunoscut multora. Chiar pe timpul lui D. Cantemir merseseră vești despre merele din Rădășeni.
 

Țăranii ziceau: “Mălaiul din Țara de Jos și merele din Țara de Sus nu au coaje”. Vizitatorii lui îl descriu așa cum este: “o uriașă grădină între dealuri râpoase, înalte, drepte ca niște cetățui, ca niște morminte din trecut”… Fiecare însă insistă asupra a ceea ce l-a impresionat mai mult: frumusețea livezilor și viața din ele la culesul fructelor, hărnicia, spiritul gospodăresc și comportarea respectuoasă a rădășenenilor. În acest sat mi-a dat bunul Dumnezeu binecuvântarea să mă nasc și să trăiesc, un sat unde lumina se limpezește și se face miere în coroanele de meri, peri, vișini, pruni și cireși. Acest frumos bazin pomicol îl datorăm și muncii, priceperii și dragostei activității desfășurate de Vasile Lovinescu, numit învățător, prin înființarea celui de-al doilea post la școala din sat, la 7.11.1900. Este născut la 4 iulie 1866 și absolvent a patru clase gimnaziale de la Fălticeni. Funcționează la această școală până în anul 1915, când, datorită priceperii și îndemânării, a format pepiniere întregi de toate soiurile de pomi fructiferi, altoiți, încrucișări, obținând rezultate nemaiîntâlnite până atunci – este numit “învățător agricol ambulant”. Circumscripția școlară ce i se încredințează se compune din 22 de școli situate parte între munți, parte în văile râurilor Moldova, Șomuzul Mare și Șomuzul Mic, cu itinerar care trece peste 10 km. În 1905, într-un raport trimis inspectoratului, arată: “Rolul învățătorilor ambulanți n-ar trebui să fie numai acela de a inspecta grădina școlară, ci să organizeze concursuri, să țină sfaturi cu sătenii, să le înlesnească procurarea de semințe, să viziteze – având transportul gratuit –, instalațiuni agricole și industriale – în fine, să fie sufletul progresului la sate pe tărâmul economic având și însărcinarea de a stărui pentru alcătuirea tovărășiilor agricole”. Ia în arendă 11 hectare din pământurile școlare aflătoare în localitate, sleite cu desăvârșire de foștii arendași. Lucrând sistematic prin rotațiuni și asolamente chibzuite le-a îmbunătățit. Specializat în cultura arborilor fructiferi, a publicat o serie de articole în “Jurnalul Societății centrale de agricultură din București”. În anul 1927 a publicat două lucrări: “Pepinierele de pomi roditori și plantațiile definitive” și “Cultura mărului”. Pentru munca depusă și rezultatele excepționale în școală și-n afara ei, primește următoarele recompense: 1. Premiat de Societatea Centrală a Absolvenților Școalelor de Agricultură cu premiul unic de 500 franci pentru lucrarea tipărită “Monografia centrului fructifer Rădășeni” (1906); 2. Premiat de Spiru Haret, fost ministru al Instrucțiunii Publice și al Cultelor, prin administrația casei școalelor, cu 800 franci spre a face o călătorie de studii în Bosnia și Herțegovina, în 1908; 3. Premiat de ministrul de industrie și comerț cu un război sistematic de țesut cu accesorii, în anul 1912; 4. Premiat de Ministerul de Agricultură și Domeniilor cu un premiu special de 800 franci pentru gospodărie și plantațiuni model, precum și pentru serviciile aduse gratuit pomiculturii naționale în țară, în anul 1913; 5. Primește “Răsplata muncii pentru învățământ” clasa I – Brevet nr.1187 – ordin ministerial nr. 92855, din 16 februarie 1914. A fost un exemplu minunat în școală și în sat prin activitatea desfășurată, izvorâtă din sufletul lui cald, mare, de iubitor al țărănimii. Munca și faptele lui sunt și astăzi pilde vii pentru urmași, care mențin și duc mai departe cele începute. Am scris aceste rânduri pentru ca ele să amintească timpul când un om a trăit, a muncit, s-a implicat direct în ridicarea satului românesc, a satului natal, care și azi îi este recunoscător. Înv. ELENA COVATARU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: