Așa cum gospodăria, mobilierul interioarelor și îmbrăcămintea au un anume specific, și preparatele culinare se înscriu pe linia tradiționalului. Bucătăria huțulă este bogată, sănătoasă și cuprinde câteva bucate pe care le-am… cules din lumea satului.
Mămăliguța cu cartofi. După ce au fost curățați, cartofii se pun la fiert, într-un ceaun. Pe vremuri, cartofii se fierbeau în coajă și apoi se curățau. Se adaugă făină de porumb și puțină făină de grâu sau griș. Se amestecă bine, folosindu-se un scaun special. Se servește cu tochitură, cu huslincă, cu unt și brânză.
Ieșnița. Pentru a o prepara, avem nevoie de smântână, ouă bătute și foi de ceapă verde. Se pune smântâna la fiert și apoi se amestecă cu ouăle bătute. Se adaugă puțină făină de grâu. La foc moale. Se amestecă cu o lingură de lemn până când untul iese la suprafață. Se servește cu mămăliguță de cartofi.
Huslinca nu lipsește din bucătărie. Se poate prepara toamna sau atunci când este nevoie. Huslinca de toamnă, bazată pe lapte mai gras, se păstrează foarte bine pentru iarnă. Laptele fiert, călduț se toarnă în putină, pe fundul căreia se pune în prealabil un “cuib”, adică un polonic de huslincă din rezerva anterioară. Pentru a-i asigura un plus de calitate, se adaugă puțină smântână. Se servește numai cu mămăliguță.
Chișca rusească (chișca cu făină de porumb) seamănă cu cea românească, numai că în obținerea compoziției se folosește făina de porumb. Se fierbe, după care se dă la cuptor. Se taie bucăți potrivite și se servește cu mămăliguță de cartofi și huslincă.
Plăcintă pe foi de varză (kniși). Pentru a o pregăti este nevoie de: brânză de vacă, făină de porumb, mărar, foi de ceapă, câteva foi de varză. Aluatul obținut astfel se așază pe foile de varză și se dă la cuptor, direct pe vatră. Când este gata se stropește cu smântână.
Piroștele (chiroște sau perohe). Din aluatul de făină de grâu se taie pătrățele de mărimi potrivite. Umplutura poate fi din: cartofi cu ceapă rumenită, gem, dulceață, brânză. Se pun la fiert și se servesc calde.
Merișoarele sau afinele cu smântână.
Untul topit cu brânză bătută. Se servește cu mămăliguță și huslincă.
Zaterka (frecăței) se prepară din puțină făină de grâu și apă. Când apa dă în foc, se adaugă mici cocoloașe din făină de grâu și se amestecă bine. Când este gata, se presoară puțin zahăr și se servesc călduți.
Papanașii: făină de grâu, zahăr, brânză de vaci și puțin bicarbonat stins cu zeamă de lămâie.
Palaneți (Turtă pe plită). Din aluat se taie pătrățele care se coc pe plită. Ceea ce rezultă este deosebit de gustos și se servește, de regulă, în zilele de post, cu ceai.
Pampuștele (gogoșile) nu lipsesc de la mesele mari (Crăciun, Paști, nunți, înmormântări, petreceri).
În rândul băuturilor se remarcă afinata. Afinele proaspete se pun în borcane sau putini, peste care se toarnă zahăr. Sucul rezultat se amestecă cu vodca, rezultând o licoare delicioasă, care se servește la mesele mari și oaspeților de seamă.
Sucul de merișoare și sucul de afine, sucul de păltinele, sucul de coacăze. Merișoarele, culese în luna august, se conservă în putini, fie cu apă, fie zdrobite și amestecate cu zahăr. Se păstrează foarte bine. Uneori, în zilele de post, merișoarele îndulcite, se servesc cu mămăliguță. Și, vă promit, este un deliciu. Încercați! Alteori, merișoarele se consumă cu smântână.
Sucul de afine se recomandă pentru întărirea memoriei.
Ne mai mirăm cum că bătrânii noștri, la 80 de ani, trecuți prin toate vâltorile vremurilor, cu bujori în obraji și fără riduri, dar fără să știe ce este stresul, urcă și coboară muntele ca în tinerețe. Nu-și bat capul cu euroii în plus încasați de cei aflați în fruntea… culmii, dar se simt frustrați….
Comentarii