Profesorul Klauser s-a născut la 26 august 1838, în orașul Siret, și s-a stins pe 12 august 1911, la Cernăuți. Despre viața și activitatea sa se cunosc încă puține aspecte, până în prezent neexistând vreun studiu sau monografie care să trateze subiectul în profunzime. Tatăl lui Heinrich Klauser era soldat, fiind originar din Viena, participând astfel la campaniile împotriva Franței, în perioada 1796-1815. Pentru meritele sale deosebite, în 1830 ajunge la Siret în calitate de comandant al regimentului Orelli. Klauser a fost cel mai mic și singurul dintre frați care a dorit să studieze. În 1851, copilul, considerat supradotat, este trimis la liceul din Cernăuți, pe care l-a absolvit cu rezultate remarcabile. De specificat faptul că în clasa a VII-a a fost nevoit să abandoneze un an studiile, din cauza unei grave afecțiuni la ochi. În 1860 promovează bacalaureatul, urmând, imediat, o vreme, filozofia la Universitatea din Lemberg (astăzi L’viv, Ucraina), cu dorința de a desluși tainele filologiei clasice. Însă pasiunea pentru istorie l-a făcut să se îndrepte spre Vie-na, unde a aprofundat istoria și geografia, în 1865 susținând examenul pentru profesori de stat la disciplinele istorie și geografie. Am aminti aici doar câteva dintre marile nume de profesori ai vremii, ale căror cursuri le-a frecventat: istoricii Aschbach, Jager, Lorenz sau geograful Simony. Filologia i-a fost predată de filologi renumiți: H. Bonitz, E. Hoffmann, de germanistul Pfeiffer și de filozoful R. Zimmermann. A colaborat bine cu colegii săi, precum Em. Hannak și Kirschner. În 1865 promovează examenul pentru profesori de stat la istorie și geografie, în toamna aceluiași an profesând deja în Cernăuți.
La Cernăuți, H. Klauser a funcționat la Școala Reală și la Gimnaziul de Stat. În perioada 1883-1895 a ocupat funcția de director al Gimnaziului Superior din Rădăuți. A fost, o vreme, inspector școlar, fiind numit funcționar ministerial în 1898. A avut calitatea de membru al curatoriului Muzeului Țării Bucovinei din Cernăuți, fiind ulterior recompensat, pentru meritele sale în învățământ și în domeniul arheologiei, cu Ordinul Coroana de Fier clasa a III-a în grad de cavaler (19 decembrie 1908) și cu titlul de cetățean de onoare al orașului Cernăuți. Adăugăm și un lucru aproape neștiut până astăzi: a fost conservator al Comisiei Centrale din Viena, pentru secțiunea I (1887-1909), în această calitate repertoriind numeroase descoperiri arheologice din provincie.
În legătură cu acest ultim aspect, menționăm că s-a preocupat în mod deosebit de monumentele arheologice ale Bucovinei, manifestând un interes aparte față de săpăturile din cunoscuta stațiune cucuteniană de la Șipeniț (astăzi în regiunea Cernăuți, Ucraina), descoperită de învățătorul Vasile Arici, proprietar al unei porțiuni a sitului arheologic. A redactat, printre altele, un studiu despre o serie de obiecte descoperite la Șipeniț, intrate în posesia sa. Este primul arheolog care a cercetat o parte din tumulii necropolelor de la Horodnic de Jos – Vârfu Colnicului și Volovăț – Dealul Burlei (ambele astăzi în jud. Suceava), ulterior atribuite culturilor Komariv (epoca mijlocie a bronzului) și GávaHolihrady (grupul Grănicești) (Hallstatt timpuriu – prima epocă a fierului). A întreprins cercetări de teren și săpături ocazionale în zona Rădăuților, multe dintre acestea efectuate împreună cu prietenul și colaboratorul său de o viață, preotul Vasile Tomiuc din Rădăuți. H. Klauser a publicat în Mittheilungen der k. k. Central-Kommission (Viena), cu regularitate, mai multe descoperiri preistorice, trimițând Comisiei Centrale din Viena rapoarte despre obiectele găsite la Șipeniț și din restul provinciei. Un strălucit profesor, dar și un arheolog de seamă al Bucovinei epocii sale, Heinrich Klauser face parte din elita intelectuală a Bucovinei care a prefigurat Marea Unire de la 1918.
Dr. BOGDAN PETRU NICULICĂ
Complexul Muzeal Bucovina Suceava
Comentarii