Senin e cerul, precum sufletul lui Mircea Motrici

Ziua de 9 mai 2009 a pătruns în inimile noastre, ale celor prezenți la Udești cu ocazia inaugurării Casei Memoriale „Mircea Motrici”, cu seninătate. O seninătate care ne îmbrățișează cugetul și ne pune în comuniune cu divinitatea. Culoarea albastră este percepută în multe țări ca fiind culoarea spiritului, în Iran, de exemplu, fiind considerată culoare sacră, simbolizând paradisul, iar în Grecia este culoarea protectoare, care îndepărtează răul.

 

Și cum coincidențele nu există, aceeași culoare, care îmbracă peretele Sfintei Mănăstiri Voroneț, Albastrul de Voroneț, a fost martoră la prima întâlnire dintre Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și scriitorul și jurnalistul Mircea Motrici. Acum, la doi ani de la plecarea lui Mircea în eternitate, într-o atmosferă plină de lumină duhovnicească, slujba religioasă, oficiată de 11 preoți, a deschis șirul manifestărilor dedicate memoriei scriitorului și jurnalistului bucovinean. Slujba de pomenire a fost condusă de Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, împreună de părinții Teofil și Ioachim de la Mănăstirea Putna, părintele Glichentie Natu, spiritualul Seminarului Teologic Liceal „Mitropolit Dosoftei” Suceava, părintele Meletie Acasandrei de la Mănăstirea „Hlincea” Iași, părintele Nicolae Fădur, paroh, Biserica „Sf. Dumitru” Udești, părintele Mihai Fădur, Biserica „Sf. Dumitru” Udești, părintele Constantin Ciupu, paroh, Biserica „Sf. Simion” Suceava, părintele Vasile Baltag, paroh, Biserica „Sf. Cruce” Suceava, părintele Gheorghe Viziteu, Biserica „Vovidenia” Botoșani și părintele Ștefan Bucșă, paroh, Biserica „Nașterea Maicii Domnului” Iacobești. Cu emoție în glas, Arhimandritul Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna, ne-a mărturisit: „Prezența noastră aici, la doi ani de la plecarea lui Mircea Motrici, arată dragostea pe care el ne-a arătat o nouă. Și din dragostea pe care el ne-a arătat-o și ne-a dăruit-o, noi acum îi răspundem și întoarcem dragostea aceea către el, cel ce a fost Mircea Motrici. A plecat în lumea drepților de Înălțarea Domnului. A trecut dincolo, s-a înălțat la Mântuitorul pe care l-a căutat toată viața. A căutat binele, a căutat frumosul, a căutat să se împlinească pe sine. Dar și să scoată în evidență frumosul din om. Puțini sunt aceia care înțeleg că în viața lor trebuie să facă ceva, să lase ceva în urmă, să lase un cuvânt scris, o faptă bună. Mircea a înțeles lucrul acesta. În căutările lui a înțeles cât de important este să pri-mească din dragostea aproa-pelui și să dea din dragostea pe care el o are. Vârful lui duhovnicesc de cunoaștere, de apropiere de Dumnezeu a fost atins. Și Mircea, senin, pre-gătit, în comuniune deplină cu Hristos, s-a înălțat la ceruri. Pentru că Dumnezeu, în marea Lui bunătate, în marea Lui milostivire față de om, care este chipul lui Dumnezeu, îl ia pe om la sine când acesta este mai aproape de El”. Câte o rugăciune și o amin-tire frumoasă au fost creionate în limpezimea cerului și-n flacăra lumânării de fiecare dintre noi, în timpul pelerinajului la mormântul scriito-rului. Casa părintească, prin eforturile depuse de dna Rozalia Motrici, soția scriitorului Mircea Motrici, și de dl Vasile Motrici, tatăl nonagenar, va fi de acum înainte Casa Memorială „Mircea Motrici”, un spațiu de referință, menit să-i cheme peste vreme pe toți cei care vor dori să fie, pentru câteva momente, în preajma lui, alături de lucrurile personale care-i poartă amprenta și de zidurile care mai păstrează încă memoria unui alt timp. Cea care a rămas să ducă mai departe moștenirea lui Mircea Motrici, dna Rozalia Motrici, a subliniat că obiectivul prioritar din cadrul statutului Asociației Culturale Mircea Motrici a fost amenajarea casei memoriale și continuarea activității publicistice, așa cum și-a dorit scriitorul. Mulțumirile doamnei Rozalia Motrici pentru ajutorul primit pentru realizarea acestui proiect s-au îndreptat spre PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Arhimandrit Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna, și către obștea Mănăstirii, Arhimandrit Vichentie Amariei, starețul Mănăstirii Secu Neamț, Arhimandrit Timotei Aioanei, exarh cultural, Arhiepiscopia Bucureștilor, Maica Stareță Mihaela și obștea Mănăstirii Sucevița, către Maica Stareță Heruvima și obștea Mănăstirii Dragomirna, Maica Stareță Maria și obștea Mănăstirii Cămârzani, Părintelui Protopop Vasile Irimia și preoților care au fost alături de domnia sa, care s-au rugat și se roagă pentru Mircea. Aceleași mulțumiri au fost aduse și instituțiilor Radio România Actualități, Consiliului Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, secția Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, Primăriei Suceava, firmelor Assist Suceava și Mușatinii Suceava, Bibliotecii “I. G. Sbiera” Suceava, Societății Scriitorilor Bucovineni, Consiliului Local Udești, Școlii “Academician Haralambie Mihăescu” din Udești, Fundației Culturale “Leca Morariu” Suceava, presei sucevene, dlui prof. Nicolae Cârlan, scriitorului Liviu Popescu, scriitoarei și traducătoarei Doina Cernica și tuturor scriitorilor și ziariști-lor din România și din regiunea Cernăuți care au scris despre Mircea Motrici după ple-carea sa, medicilor care i-au ușurat suferința și i-au fost alături, înv. Aneta și Dumitru Iacob și copiilor minunați care au susținut recitaluri din creația lui Mircea Motrici, precum și rudelor și grupului de prieteni care doresc să rămână anonimi. Și nu în cele din urmă, cele mai deosebite mulțumiri s-au îndreptat spre tatăl socru, tatăl lui Mircea, pentru înțelegerea și sprijinul acordat, fără de care nu ar fi putut realiza acest proiect. La manifestări au fost prezenți Ioan Cătălin Nechifor, deputat în Parlamentul României, Săvel Botezatu, primar al comunei Udești, Gheorghe David și Daniel Tănase din partea firmei Assist Suceava, scriitorul Ion Beldeanu, președintele Societății Scriitorilor Bucovineni, scriitorii Nicolae Cârlan (care a fost și moderatorul manifestării), udeșteanul Liviu Popescu, Alexandru Ovidiu Vintilă, etnologul Mihai Camilar, de asemenea udeștean, “un om de știință în toată puterea cuvântului”, cum afirma scriitorul Nicolae Cârlan, Ion Grămadă din Câmpulung Moldovenesc, prof. Emil Simion, el însuși scriitor, Mihai Petru Ungureanu, președinte UAFB Suceava, George Mihalciuc, de la Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera”, personalități locale. Presa a fost prezentă prin Silviu Buculei (care, pentru Crai nou de ieri, a și transmis primele impresii de la fața locului – n. red.), Mihaela Buculei, cea “care continuă pe plan reportericesc moștenirea lui Mircea Motrici”, corespondent pentru Suceava al Radio România Actualități, Tiberiu Cosovan, Monitorul de Suceava, Constantin Agafiței și Adrian Popovici. “Cu atât mai valoroasă este inițiativa celor care au realizat această casă memorială, cu cât ea este un așezământ cultural cu totul special, o casă memorială particulară, fără nicio legătură cu rețeaua muzeală oficială”, a subliniat istoricul literar Nicolae Cârlan. Menționăm că și Căminul Cultural din Udești poartă numele scriitorului și jurnalistului Mircea Motrici. O zi senină precum sufletul poetului. O zi în care ne așteptam ca în orice moment să apară Mircea, cu zâmbetul lui etern. Să ne îmbrățișeze cu aripile sale de taină. Să ne înnobileze, ca de atâtea ori, existența, prin simpla lui prezență. Natura are azi zâmbetul lui Mircea, ne-am spus, cu toții, sâmbătă, la Udești. Limpezimile albastre, glasul păsărilor, copacii înfloriți, verdele crud al ierbii și buchetele de lăcrămioare așteaptă. Doar bătaia de aripă e ambiguă. Să fie aripă de înger? CARMEN VERONICA STEICIUC, Centrul Cultural Bucovina, secția CCPCT Suceava