Calendar popular

Hramul de Sântamaria

Arhetipul hramului, modelul său inițial, se pierde în timp, poate chiar în sfera mitică, această manifestare comunitară fiind cunoscută mai bine din feudalism, când încep să fie menționate hramurile bisericilor din așezările noastre. Hramul este de fapt sărbătorirea unui sfânt patron al unei biserici sau al unei așezări, dar și zi specială de preamărire a unei sărbători creștine.
 

Tradițional, hramul (în cazul de față, cel al Sânteimaria) se desfășura numai la biserică, uneori pe parcursul a trei zile, având ca momente principale slujba religioasă, pomenirea morților și, mai ales, a celor vii, care au contribuit la înzestrarea lăcașului de cult, totul fiind urmat de ospățul din curtea edificiului religios și, apoi, de hora satului. În Bucovina, la Sântamaria Mică (8 septembrie), aveau loc hramuri în multe localități, aspect valabil și astăzi, aceste hramuri fiind dintre cele mai bogate în preparate specifice, dat fiind că sunt plasate la începutul toamnei, când produsele alimentare (carne, brânză, legume, țuică) se găsesc din plin. Hramul Sânteimarii era de fapt o sărbătoare a întregului sat, dat fiind că sub ocrotirea maicii protectoare se derula întreaga activitate de orice fel din așezarea respectivă. Treptat, desfășurarea hramului începe să cunoască noi aspecte; după oficierea cultului religios și cinstirea morților în cimitire, urma cinstirea Fecioarei Maria și printr-un ospăț grandios, ospățul din curtea bisericii fiind transferat la casele sătenilor, când hora satului începe să aibă un rol tot mai important, întreaga manifestare căpătând un caracter din ce în ce mai popular, cum o întâlnim consemnată în secolele XIX-XX. Așteptarea febrilă a hramului, dublată de minuțiozitatea pregătirilor individuale sau colective, totul urmat de explozia unei bucurii generale, de sentimentul unei plinătăți existențiale reprezenta ceva unic în universul spiritualității rurale, o adevărată oglindă a etnicului local. Și hramul de la Sântamaria Mică, ca și alte manifestări, a asigurat, de-a lungul timpului, o coeziune sufletească și materială în plan local, hramul din această zi fiind unul dintre elementele care l-au ajutat pe om să treacă pragurile existențiale critice, să se integreze mai bine în contextul specificului provinciei istorice, hramul perfecționând raporturile cu comunitățile învecinate sau chiar mai îndepărtate. Prin adunarea multor oameni („strânsură de lume”), hramul a devenit un minunat prilej de cunoaștere și împrietenire, în special a tinerilor, în vederea perfectării viitoarelor căsătorii, iar apoi, treptat, și un minunat prilej de schimburi culturale, un centru al interferărilor cutumelor etnologice. Acum totul era (când vorbim de hramul tradițional) sub semnul petrecerii și divertismentului, pentru împăcarea unor pricini ivite inerent în timpul anului, când se încheiau înțelegeri spre binele comun. Hramurile de toamnă și, în special, cel al sărbătorii Sântamaria, ofereau și prilejul unor schimburi de produse complementare, când muntenii coborau în satele de câmpie cu marfă (produse de dogărit, ceramică, produse pastorale etc.) pe care le dădeau în schimbul cerealelor sau pe altceva. Dar ceea ce socializa mai mult sărbătoarea Sânteimarii Mici era participarea întregului sat, împreună cu sute de pelerini, la slujba de la biserică, apoi la cea mai frumoasă horă de peste an, iar înșiruirea căruțelor frumos împodobite cu invitații din alte sate (hramarii) amplifica aspectul pitoresc. Era și momentul când tineretul, în frumoase costume populare, avea prilejul să-și etaleze virtuțile coregrafice sau de alt gen, dar era și un moment de trecere în revistă a aspectului comportamental în fața exigenței comunității respective. Credem – și suntem convinși – că nicăieri în țară, cu ocazia hramului, nu se manifesta mai fidel ca aici, în Bucovina, caracterul și specificul etnic al comunităților rurale care se individualizau acum prin originalitate, sobrietate, echilibru, solemnitate și exuberanța specifică, totul devenind o unitate culturală.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: