– În ultima vreme, instituția pe care o reprezentați a căzut într-un soi de con de umbră. Sunt oameni care cunosc cu ce se… mănâncă „avocatul poporului”, dar sunt și mai mulți, probabil, care știu prea puțin care sunt atribuțiile acestuia și cum îi poate ajuta. Multă lume confundă instituția dumneavoastră cu cea a avocatului ales…
– E de la sine înțeles că titulatura poate induce o asemenea interpretare. Totuși, potrivit legii, Avocatul poporului nu oferă consultanță juridică și nici nu poate reprezenta petiționarii în justiție. – Nemulțumiți de soluțiile date de diverse instanțe, și aici ne referim nu numaidecât la judecătorii, tribunale, curți de apel, cetățenii au tendința de a veni la dumneavoastră, sperând într-o rezolvare pe această cale a problemelor lor? – Desigur, însă din nou trebuie să amintesc că avocatul poporului nu se substituie autorităților publice învestite cu atribuții de jurisdicție (tribunale, judecătorii, parchete). E de înțeles faptul că publicul apelează la instituția noastră, problemele sunt multe și, de cele mai multe ori, dificile, dar competența aparține în aceste cazuri ex-clusiv tribunalelor, judecăto-riilor, parchetelor. – Exact, cu ce se ocupă Avo-catul Poporului? – Instituția lui este o nou-tate în viața juridic statală din România, creată prin Consti-tuția din 1991, revizuită în 2003, înființată în baza Legii 35/97, modificată și republi-cată, cu rolul de apăra drep-turile și libertățile persoane-lor fizice în raporturile aces-tora cu autoritățile administrative publice. Avocatul popo-rului este o autoritate publică autonomă și independentă față de orice autoritate publică. – Cu alte cuvinte, Avocatul poporului poate interveni pentru a oferi protecție per-soanelor fizice față de orice fel de abuz al autorităților pu-blice? – Abuzurile suferite din partea funcționarilor publici sau a autorităților centrale, administrației locale (prefecturi, primării, consilii județene, municipale, orășenești și comunale) și a instituțiilor publice – direcții, inspecto-rate, servicii și oficii. Persoanele fizice se pot adresa Avocatului Poporului în cazul în care este vorba de acte sau fapte administrative prin care li se încalcă drepturile: refuzul eliberării unor documente (avize, autorizații, certificate, permise, adeverințe), refuzul de a înscrie sau de a lua act, ori de a recunoaște o calitate prevăzută de lege, neacordarea unor drepturi, ajutoare, înlesniri prevăzute de lege. – Dar în ceea ce privește actele la vârf, ca să zicem așa? – Pot fi contestate acte ilegale, cum ar fi hotărâri ale CL, dispoziții ale primarului, decizii ale unor instituții publice sau ale funcționarilor. – Și ce putere are Avocatul poporului? – Pentru soluționarea problemelor cu care este sesizat, are dreptul de a solicita autorității administrației publice în cauză luarea măsurilor ce se cuvin pentru apărarea drep-turilor și libertăților persoanelor fizice, precum și de a sesiza autoritățile publice ierarhic superioare în legătură cu lipsa de reacție a celor somați să dispună măsurile necesare. Avocatul Poporului poate face anchete proprii sau poate formula recomandări. – Ați spus că Avocatul poporului nu se substituie autorităților publice cu atribuții de jurisdicție. Poate interveni în litigii cu caracter privat? – În niciun caz și în nicio circumstanță nu are competență în rezolvarea cererilor în litigii – civile, penale, de dreptul muncii etc. De asemenea nu poate interveni în activitatea Parlamentului, Guvernului, Președintelui. – Care este corespondentul său la nivelul UE? – Mediatorul European sau Ombusman, care investighează plângerile privind funcționarea defectuoasă a instituțiilor și organismelor din cadrul UE. Dar, din nou o precizare: Mediatorul nu se ocupă de plângerile care privesc administrația națională, regională sau locală a statelor membre. – Cine poate depune plângeri Mediatorului? – Cetățenii statelor membre, firmele sau asociațiile sau alte organisme înregistrate oficial în UE. (A consemnat Mugur Geu)
Comentarii