Ziua Fundației Culturale „Leca Morariu“ 2007

Inspirat aleasă într-un 2007 „care ar fi trebuit să fie chiar Anul Leca Morariu” (Nicolae Cârlan), ziua a doua (marți, 19 iunie 2007) a Salonului Literaturii Române din Bucovina (găzduit de Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava) a fost Ziua Fundației Culturale „Leca Morariu” Suceava. Ea a lansat două cărți – Scrisori către Leca Morariu, vol. II, și Istoria literaturii române din Bucovina de S. Fl. Marian – și s-a bucurat de intervenții care au delectat publicul format în ex-clusivitate din cunoscători.

 

Deschisă de o lacrimă pentru Emil Satco (în urmă cu două luni, la lansarea primului volum de corespondență, prezent cu o răscolitoare scrisoare trimisă din spital) și cu îndemnul lui Alis Niculică la o rugăciune pentru sănătatea Doamnei Elena Greculesi și pentru bucuria de a-și vedea dusă la capăt capodopera, Ziua a început cu o intervenție a lui Eugen Dimitriu, îngrijitorul volumului de corespondență, un veritabil regal, în care erudiția s-a împletit cu umorul său englezesc și cu melancolia moldovenească pentru câte ar fi putut și n-au ajuns să fie, ca și pentru cele care ar trebui și nu se știe dacă vor mai fi să fie: plăci comemorative pe toate casele prin care au trecut oamenii de seamă ai locurilor, valorizarea documentarului video realizat de domnia sa împreună cu Ioana Nistor în cimitirul din Fălticeni, un muzeu al trecutului (pentru care s-ar fi potrivit conacul lui Tudorache Ciurea) în celebra metropolă a spiritualității Nordului, conserva-rea vechii clădiri a spitalului din Suceava. A impresionat și urmașul morărenilor, spe-cialistul în Leca Morariu care este Liviu Papuc, alegând din volumul de corespondență fragmente edificatoare pentru aportul său de informație ine-dită și pentru sentimentul și talentul unor evocări, precum cea a lui G.T. Kirileanu, despre comemorarea lui Ștefan cel Mare din 1904: „Sara am plecat cu toții la Mrea Suce-vița, unde ne-a fost masul. V. G. Morțun a scris în condica vizitatorilor cam așa: Oare nu-i păcat să trecem hotarul țării ca să putem admira aceste frumoase urme ale strămoși-lor?” Istoria literaturii ro-mâne din Bucovina, ediție îngrijită și prefațată de Nico-lae Cârlan, i-a prilejuit istori-cului literar sublinierea im-portanței acestui proiect („tra-sează un cadru general” și oferă „informații colectate pe viu”) și reafirmarea convin-gerii sale că S. Fl. Marian ră-mâne „un clasic al etnografiei românești”. În încheiere, dna Maria Olar, președinta Fun-dației care a editat cele două volume (primul împreună și cu Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava), a menționat câteva din intențiile care o ani-mă și a mulțumit excelenților săi colaboratori. Așadar, o zi scurtă și densă, care a în-cheiat actuala ediție a Salo-nului cu sentimentul reușitei.